Schengen: extinderea spațiului european fără frontiere
Schengen, spațiul de călătorie fără frontiere a UE, acoperă 26 de țări. Libera circulație – dreptul de a trăi, studia, munci și ieși la pensie oriunde în UE – este, probabil, cea mai tangibilă realizare a integrării europene. Odată cu instituirea spațiului Schengen în 1995, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale UE.
Astăzi, spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor UE, cu excepția Irlandei și a Regatului Unit, care mențin opțiunea de a rămâne în afara spațiului și își desfășoară propria zonă comună de călătorie, precum și cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului și României, care sunt obligate să adere la Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Extinderea spațiului Schengen
În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare și în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea lor, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate să permită statelor noi să intre în zona fără frontiere.
Procesul privind intrarea Croației este în desfășurare, în timp ce Ciprul are o derogare temporară de la aderarea la spațiul Schengen.
Viitorul spațiului Schengen a fost punctul central al unei audieri a comisiei pentru libertăți civile în 20 februarie. În cadrul ședinței, portughezul Carlos Coelho (PPE) a declarat despre intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen: „V-am împins de la spate. V-ați făcut temele, dar problema este unanimitatea în Consiliu.” Domnul Coelho a scris raportul Parlamentului privind revizuirea Sistemului de Informații Schengen.
Informațiile sunt preluate de pe Website-ul Parlamentului European