Am publicat Newsletter CDIMM Maramures nr. 5/2018

Am publicat Nwesletter CDIMM Maramures nr. 5 pentru lunile Septembrie Octombrie 2018.

Din sumar:

• Ziua Centrului Europe Direct Maramureș 2018
• Starea UE 2018
• Ziua Europeană a Limbilor Straine 2018
• Util pentru TINEri:
– Programul – EUROPA CREATIVĂ 2014-2020
– O noua platformă „Ce face Europa pentru mine”

Sprijin pentru Proiectelor Europene de Cooperare 2019

Comisia Europeană a lansat apelul de proiecte EACEA 34/2018 „Sprijin pentru Proiectelor Europene de Cooperare 2019”, Programul – EUROPA CREATIVĂ 2014-2020, subprogramul CULTURA.

Subprogramul “Cultura” își propune să sprijine proiecte care vizează îndeosebi:
A. mobilitatea transnațională;
B. dezvoltarea audienței;
C.1. consolidarea capacităților – digitalizare;
C.2. consolidarea capacităților – noi modele de afaceri; C.3. consolidarea capacităților – educație și formare;
D. dialog intercultural și integrare socială a migranților și a refugiaților;
E. moștenirea Anului european al patrimoniului cultural 2018.
Prin urmare, proiectele finanțate trebuie să includă o strategie motivată și o descriere detaliată a modului în care și-au propus să pună în aplicare una sau mai multe dintre aceste priorități ale programului. La momentul depunerii cererilor, solicitanții trebuie să bifeze maximum 3 din aceste 5 priorități, și anume pe cele mai relevante pentru proiectul lor, și să le ordoneze în funcție de relevanță.
În funcție de amploarea, nevoile, natura, obiectivele și prioritățile proiectului, solicitantul trebuie să depună fie o cerere fie pentru categoria 1 – Proiecte de cooperare de mai mică amploare, fie pentru categoria 2 – Proiecte de cooperare de mai mare amploare.
Categoria 1: Proiecte de cooperare de mai mică amploare – până la 200.000€ (60% cofinanṭare),
Categoria 2: Proiecte de cooperare de mai mare amploare – până la 2.000.000€ (50% confinanṭare).
Candidaturile/aplicațiile pentru subprogramul „Cultura” se depun online. Solicitanții trebuie să se identifice, inaintea depunerii aplicației, în sistemul ECAS al Comisiei Europene. Aplicațiile pot fi depuse în oricare limbă oficială a UE. Activitățile trebuie să înceapă pentru ambele categorii între 1 septembrie și 15 decembrie 2019.


https://eacea.ec.europa.eu/…/support-european-cooperation-p…

 

25 de ani de Piață Unică Europeană

25 de ani de Piață Unică Europeană. Beneficiile acesteia sunt mai vizibile ca niciodată

Piața Internă a UE împlinește anul acesta 25 de ani de când a intrat în vigoare și de când facilitează viața cetățenilor din întreaga Europă. Într-un sfert de secol, piața unică a creat mai mult de 1,77 milioane de locuri de muncă, a contribuit cu 233 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al UE.
Piața unică este una dintre cele mai importante realizări ale Europei și cel mai bun avantaj al acesteia în momentele de creștere a globalizării. Este un motor pentru construirea unei economii europene mai puternice și mai echitabile. Permițând oamenilor, bunurilor, serviciilor și capitalului să se deplaseze într-un mod mai liber, deschide noi oportunități pentru cetățeni, lucrători, întreprinderi și consumatori – creând locuri de muncă și creștere economică, de care Europa are nevoie atât de urgentă.
Acesta reunește 28 de state din UE și 4 state din afara UE, intensificând concurența și eliminând sute de bariere legislative și birocratice la nivel național. Țările vecine, cum ar fi Turcia sau Georgia, au acces selectiv. În două decenii și jumătate, mai mult de o duzină de țări s-au alăturat pieței unice – din motive evidente.
Libera circulație a mărfurilor generează anual 25% din PIB, stimulând ocuparea forței de muncă și investițiile. Nu există taxe pentru tranzacțiile transfrontaliere, iar transferurile bancare sunt acum gratuite. Eliminarea obstacolelor din calea liberei accesări a bunurilor și serviciilor digitale, cum ar fi geoblocarea nejustificată, ar putea aduce un plus de 415 miliarde de euro pe an. Libera circulație a datelor, care face parte din „cealaltă” liberă circulație, va aduce cu adevărat beneficii enorme pentru cetățenii noștri, iar antreprenoriatul digital va aduce o mulțime de soluții pentru problemele oamenilor, dacă permitem și facilităm această mișcare liberă.

Corina Crețu: Politica de coeziune este garanția creșterii calității vieții tuturor cetățenilor europeni

Luni și marți, 29-30 octombrie, comisarul european pentru politică regională Corina CREȚU va efectua o vizită oficială în România. În decursul acesteia, înaltul oficial european se va întâlni cu reprezentanți de prim rang ai autorităților române și va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferințe de anvergură.

Comisarul pentru politică regională Corina CREȚU și comisarul european pentru buget și resurse umane Günther OETTINGER vor participa la conferința la nivel înalt “O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățenii săi“, alături de dna Viorica DĂNCILĂ, prim-ministrul României, de dl. Karl-Heinz LAMBERTZ, președintele Comitetului Regiunilor, și de dl. Vazil HUDAK, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții. Evenimentul este organizat de Guvernul României.

Intervenția mea în cadrul acestei conferințe se va concentra pe beneficiile politicii de coeziune, care nu sunt nici abstracte și nici de natură birocratică. Politica de coeziune a Uniunii Europene creează locuri de muncă, generează oportunități de dezvoltare economică și socială, asigură accesul la servicii de educație și sănătate mai bune, contribuie la promovarea incluziunii sociale și la sprijinirea comunităților marginalizate, și nu în ultimul rând susține dezvoltarea rețelelor feroviare și rutiere. Politica de coeziune este, de fapt, garanția creșterii calității vieții pentru cetățenii europeni. Iar rezultatele sunt vizibile și în România. De la aderarea la UE, în urmă cu 10 ani, România a avut alocate peste 45 miliarde de euro de la UE, pentru propria dezvoltare “, a declarat comisarul pentru politica regională înaintea vizitei sale.

În prima zi a vizitei, comisarul european Corina CREȚU se va întâlni cu dna Viorica DĂNCILĂ, prim-ministrul României, și cu reprezentanții Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, o organizație al cărui principal obiectiv este accelerarea absorbției fondurilor europene. De asemenea, înaltul oficial european va participa la conferința EuroIMPACT ”Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România”, alături de dna Rovana PLUMB, ministrul fondurilor europene, dl. Victor NEGRESCU, ministrul-delegat pentru afaceri europene, și dna Gabriela CREȚU, președintele Comisiei de Afaceri Europene din Senatul României, evenimentul fiind organizat de Institutul European din România. La finalul zilei, comisarul pentru politică regională va discuta, în cadrul unei întâlniri bilaterale, cu dl. Vazil HUDAK, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, despre investițiile cu fonduri europene.

În cea de a doua zi, comisarul Corina CREȚU se va întâlni cu dl. Victor NEGRESCU, ministrul-delegat pentru afaceri europene, pentru a discuta aspecte legate de mandatul României la Președinția Consiliului UE, precum și cu dl. Jerzy Kwieciński, ministrul polonez responsabil pentru investiții și dezvoltare.

Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile aici și pe Platforma de date deschise.

Persoană de contact:

Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța CE în România, tel.: +40-21-2035432

 

Comisia lansează SELFIE pentru a sprijini predarea și învățarea digitală în școli

Comisia Europeană a prezentat astăzi, 25 octombrie, un nou instrument care vine în sprijinul tuturor școlilor din UE, precum și din Rusia, Georgia și Serbia. Acesta poate fi folosit la evaluarea modului în care tehnologiile digitale sunt utilizate în procesele de predare și învățare. În UE, SELFIECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• (Self-reflection on Effective Learning by Fostering the use of Innovative Educational Technologies) va fi pus la dispoziția a 76,7 milioane de elevi și cadre didactice din 250.000 de școli pe bază de voluntariat.

Instrumentul digital a fost lansat în 24 de limbi ale UE și vor urma și alte versiuni lingvistice. Orice școală interesată (din învățământul primar, secundar și profesional) poate să se înscrie pe platforma SELFIE și să utilizeze instrumentul în cadrul școlii.Obiectivul Comisiei este de a implica 1 milion de elevi, cadre didactice și directori de școli până la sfârșitul anului 2019.

Înainte de a lansa instrumentul SELFIE, în cursul vizitei sale la liceul IX Klementyna Hoffmanowa din Varșovia, Polonia, Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat:„SELFIE poate ajuta școlile noastre să integreze tehnologiile în procesul de predare și învățare, într-o manieră avizată și cuprinzătoare. Reunind opiniile directorilor de școli, ale cadrelor didactice și ale elevilor, acesta poate juca un rol important pentru ca învățământul din Europa să devină adaptat erei digitale. Sunt convins de faptul că SELFIE ne va ajuta să consolidăm competențele digitale ale europenilor. El este esențial dacă dorim să oferim tuturor posibilitatea de a profita de oportunitățileunor economii globalizate, bazate pe cunoaștere. Și este indispensabil pentru a construi societăți în care cetățenii sunt utilizatori încrezători și critici ai noilor tehnologii, mai degrabă decât consumatori pasivi ai acestora.”

SELFIE constituie una dintre cele 11 inițiative ale Planului de acțiune pentru educația digitalăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• prezentat de Comisie în ianuarie anul acesta. Planul de acțiune vizează stimularea competențelor digitale în Europa și promovarea utilizării inovatoare a tehnologiilor digitale în procesele de predare și învățare.

Cum funcționează SELFIE

Odată ce o unitate de învățământ decide să utilizeze SELFIE, elevii, directorii școlii și cadrele didactice reflectă asupra unei serii de afirmații scurte pentru a evalua dacă tehnologiile sunt utilizate în procesele de predare și învățare. Instrumentul este modular, iar școlile pot alege dintr-o serie de afirmații opționale și adăuga până la opt întrebări individualizate pentru a se adapta necesităților și priorităților lor respective. Afirmațiile necesită între 20 și 30 de minute pentru a fi completate. În continuare, școala primește un raport individualizat conținând rezultatele. Raportul școlar SELFIE poate fi apoi utilizat pentru un dialog cu comunitatea școlară, în vederea definirii măsurilor de ameliorare a utilizării tehnologiilor digitale pentru ameliorarea procesului de învățare. Acesta ar putea include, de exemplu, formarea specifică a cadrelor didactice sau acordarea de sprijin pentru elevi în chestiuni precum siguranța online. Toate răspunsurile la SELFIE sunt anonime și nu se colectează date personale. Datele nu vor fi utilizate pentru clasificarea școlilor sau a sistemelor de învățământ.

Etapele următoare

Instrumentul SELFIE este deja disponibil în școlile din Serbia și, de la începutul anului viitor, el va fi pus la dispoziție în toate țările din regiunea Balcanilor de Vest. Prima conferință privind SELFIE va fi organizată la Madrid la 4-5 aprilie 2019 în parteneriat cu Ministerul Educației din Spania. Evenimentul va reuni școli care utilizează instrumentul din toată Europa, ale căror experiențe și feedback vor fi utilizate pentru a continua îmbunătățirea acestuia.

Comisia va elabora, de asemenea, materiale ajutătoare pentru școli pentru a le ajuta să ia măsurile necesare în vederea sporirii utilizării de către acestea a tehnologiilor digitale, după ce acestea au completat SELFIE. Comisia explorează, de asemenea, sinergiile potențiale cu rețelele existente de cadre didactice și de școli, în special eTwinning, o platformă online susținută de programul Erasmus+, care a devenit cea mai vastă rețea mondială de cadre didactice.

Context

Lansarea are loc astăzi la un liceu din Varșovia, unde comisarul Navracsics participă, de asemenea, la conferința anuală eTwinning (link is external). Comisarul Navracsics și ministrul polonez al educației, Anna Zalewska, vizitează liceul pentru a se întâlni cu elevii și cadrele didactice și a constata în ce mod integrează liceul respectiv tehnologiile în procesul de învățare.

Comisia a contribuit la elaborarea instrumentului SELFIE în parteneriat cu ministerele de învățământ și cu o comunitate de experți în domeniul educației digitale din întreaga Europă. Instituțiile partenere includ Fundația Europeană de FormareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) și Institutul pentru tehnologiile informațiilor în domeniul educației al UNESCO.

O primă versiune a instrumentului a fost testată anul trecut în 650 de școli din 14 țări. Acest instrument pilot a generat 67 000 de observații referitoare la modul în care instrumentul poate fi simplificat ș îmbunătățit în continuare – feedback care a fost integrat în versiunea lansată astăzi.

 

Persoane de contact pentru presă:

Nathalie VANDYSTADT (+32 2 296 70 83)

Joseph WALDSTEIN (+ 32 2 29 56184)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

 

Pagini utile

Site-ul internet SELFIECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, inclusiv clipul video

Fișa informativă SELFIECăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

SELFIE pe Twitter: #SELFIE_EU

Erasmus+ 2019: buget de 3 miliarde € și o nouă inițiativă la nivel european

Comisia Europeană a publicat astăzi, 24 octombrie, cererea de propuneri de proiecte Erasmus+ pentru anul 2019. Dintr-un buget preconizat să ajungă, în 2019, la 3 miliarde euro, cu 10% mai mare față de 2018, 30 de milioane euro au fost rezervate pentru universitățile europene. Această nouă inițiativă a liderilor UE se înscrie în eforturile comune de instituire a Spațiului european al educației până în 2025.

24/10/2018

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „După un an, Comisia Europeană își respectă promisiunea făcută statelor membre de a construi un spațiu european al educației până în 2025. Depunem eforturi pentru ca învățarea, studiile și cercetarea să nu mai fie blocate de granițe în Europa. Nu vrem ziduri care să împiedice realizarea excelenței, a inovării și a incluziunii în educație. Universitățile europene au un adevărat potențial de a transforma peisajul învățământului superior în Europa și sunt mândru că le oferim un impuls puternic prin programul Erasmus+.

Cererea de propuneri pentru 2019 din cadrul programului Erasmus+

În cadrul cererii de propuneri pentru 2019 pentru programul Erasmus+ poate solicita finanțare orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniul educației, în cel al formării profesionale, în cel al tineretului și în cel al sportului. În plus, pot solicita finanțare grupurile de tineri care desfășoară activități pentru tineret, dar care nu constituie o organizație de tineret.

Împreună cu cererea de propuneri, Comisia a publicat, de asemenea, astăzi, în toate limbile oficiale ale UE, Ghidul programului Erasmus+, care le oferă solicitanților detalii în legătură cu toate oportunitățile disponibile în cadrul Erasmus+ în 2019 pentru studenți, angajați, stagiari, cadre didactice și alții.

30 de milioane euro pentru universitățile europene

Ca parte a creării unui spațiu european al educației până în 2025, Comisia a propus instituirea de universități europene în Uniunea Europeană.

Ca parte a cererii de propuneri pentru 2019, Comisia va lansa un program-pilot care va sprijini șase alianțe universitare europene, fiecare dintre acestea fiind formată din minimum 3 instituții de învățământ superior din 3 țări, pentru a promova o identitate europeană consolidată, stimulând totodată excelența și contribuind la sporirea competitivității instituțiilor europene de învățământ superior. Pentru alianțele care urmează să fie lansate în perioada 1 septembrie-1 decembrie 2019, solicitanții trebuie să își depună cererile de grant la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și CulturăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• până la data de 28 februarie a aceluiași an.

Anul viitor ar trebui să urmeze o a doua cerere de propuneri-pilot, în contextul punerii în aplicare pe deplin a inițiativei avute în vedere în cadrul următorului buget pe termen lung al UE, începând din 2021. Obiectivul este construirea a aproximativ douăzeci de universități europene până în 2024.

Context

La Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, liderii Uniunii Europene au prezentat o viziune pentru Europa bazată pe valorificarea întregului potențial al educației și al culturii de a crea o forță de muncă rezilientă, echitate socială, o cetățenie activă și experiența identității europene în toată diversitatea ei.

Sprijinirea creării universităților europeneCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv prin reunirea unei noi generații de europeni, care poate coopera și munci în cadrul unor culturi europene și mondiale diferite, în limbi diferite și traversând frontierele, sectoarele și disciplinele academice.

 

Pagini utile

Cererea de propuneri Erasmus+

Ghidul programului Erasmus+

Erasmus+

Oportunitate de finanțare pentru investiții inovative în Economia Circulară

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, organizație parteneră în cadrul proiectului C-VOUCHER, lansează Schema de vouchere şi servicii suport pentru inovare în economia circulară, care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii din industria prelucrătoare, agro-alimentară, textile, sănătate și domeniul apei.
Economia circulară are drept obiectiv ZERO DEȘEURI, reprezentând un flux de producție în cadrul căruia încă din faza de design și proiectare componentele și materiile prime să fie biodegradabile sau cu un potențial maxim de recilare.

Firme din domeniile vizate, care doresc alinierea la standardele de mediu și totodată modificarea modelului de administrare a afacerii, pot aplica până în 30 noiembrie pentru Voucherul de inovare pentru economia circulară, cu posibilitatea de a fi selectae în Programul de Accelerare cu o durată de 9 luni, care include:
– asistență din partea unui expert în coaching și #designthinking pentru identificarea soluțiilor optime
– un voucher sub formă de grant nerambursabil de 60.000 euro pentru a beneficia de expertiză de la cei mai potriviți furnizori de tehnologie pentru dezvoltarea soluției
– servicii de mentorat în afaceri din partea organizațiilor partenere din străinătate
– accesul la evenimente de networking și la fonduri suplimentare pe piața de investiții.
Prin patru apeluri de proiecte care se vor desfășura în perioada octombrie 2018 – martie 2020, Programul de accelerare C-VOUCHER alocă un buget de 4,2 milioane de euro pentru a sprijini 66 de firme din Europa să dezvolte, să implementeze și să adopte soluții de economie circulară prietenoase cu mediu, precum prelungirea duratei de viață a produselor, reutilizarea deșeurilor generate, simbioză industrială, altele.
Proiectul C-VOUCHER se implementează de către un consorțiu internațional din 6 state format din agenții de dezvoltare, acceleratoare, clustere și universități și este finanțat din programul de cercetare-dezvoltare-inovare Orizont 2020 al Comisiei Europene.

Termenul de depunere a aplicațiilor pentru primul apel de proiecte este 30 noiembrie 2018.

Proiectele se depun în limba engleza, pe platforma on-line dedicată: https://smes-open-call.fundingbox.com/
Pentru alte detalii, consultați website-ul proiectului: http://c-voucher.com/

Firmele interesate pot solicita detalii și îndrumare la ADR Nord-Vest, Departamentul de Dezvoltare Regională, Relații Internaționale și Proiecte

Sursa : https://www.nord-vest.ro/oportunitate-de-finantare-pentru-…/

Apa potabilă în UE: calitate și acces mai bun

Astăzi 23 octombrie, Parlamentul va vota asupra normelor de îmbunătățire a calității apei și accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii și de reducere a deșeurilor din plastic.
Cei mai mulți dintre europeni au acces la apă potabilă de cea mai bună calitate. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, peste 98,5% dintre testele efectuate asupra probelor de apă potabilă în perioada 2011-2013 au îndeplinit standardele UE.

Directiva UE privind apa potabilă stabilește standarde minime de calitate pentru apa destinată consumului uman (băut, gătit și alte scopuri casnice).
Parlamentul va vota asupra unei actualizări a normelor pentru a spori încrederea consumatorilor și a încuraja consumul de apă de la robinet. Raportul, adoptat de către comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în septembrie, solicită țărilor UE să „promoveze accesul universal” la apă curată pentru toți cetățenii, în special pentru grupurile vulnerabile fără acces sau cu acces limitat.

Legislația urmărește să sporească în continuare calitatea apei de la robinet prin înăsprirea limitelor maxime pentru anumiți poluanți, precum plumbul (propus să fie redus la jumătate) sau bacteriile dăunătoare. De asemenea, nivelurile de microplastice vor fi monitorizate. Noile norme au ca obiectiv sporirea transparenței și ar asigura accesul consumatorilor la informații.
Apa de la robinet este ieftină și ecologică. Deputații europeni doresc să introducă măsuri precum instalarea de fântâni gratuite în locurile publice (inclusiv în centrele comerciale sau aeroporturi) și încurajarea furnizării de apă de la robinet în restaurante.
Potrivit Comisiei Europene, accesul la apă de calitate mai bună ar putea reduce consumul de apă îmbuteliată cu 17%. Reducerea consumului de apă îmbuteliată ajută oamenii să economisească bani și are un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea emisiilor de CO2 și a deșeurilor de plastic.
http://www.europarl.europa.eu/…/apa-potabila-in-ue-calitate…

 

Atitudinea favorabilă a europenilor faţă de UE este la un nivel record

Ultimul sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European arată că la nivel european există un grad de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană de 68%.
Ultimul sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European arată că la nivel european există un grad de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană de 68%, comparativ cu 67% în aprilie 2018 (cei care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE), acesta fiind la un nivel record din 1983 încoace. Dintre români, 64% (71% în aprilie 2018) consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenței la UE.
62% dintre europeni, nivel record în ultimii 25 de ani, respectiv 49% dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa la UE a ţării lor. Acest indicator a avut următoarea evoluție în ultimii 2 ani:
– octombrie 2016: 53% în UE, 53% în România
– aprilie 2017: 57% în UE, 54% în România
– octombrie 2017: : 57% în UE, 48% în România
– aprilie 2018: : 60% în UE, 59% în România
– octombrie 2018: 62% în UE, 49% în România.
Gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere. 41% dintre europeni, comparativ cu 32% în aprilie 2018 (53% dintre români, comparativ cu 43% în aprilie 2018) au identificat corect luna mai a anului viitor drept perioada în care vor avea loc alegerile, în timp ce 51% dintre europeni, comparativ cu 50% în aprilie 2018 (57% dintre români, comparativ cu 55% în aprilie 2018) se declară interesaţi de aceste alegeri.
În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%). Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).

Finantare pentru proiecte inovatoare

124 milioane euro pentru proiecte inovatoare, printre beneficiari și România

Instituții din 23 de țări, printre care și din România, vor beneficia de o finanțare în valoare totală de 124 milioane euro, prin programul Orizont 2020, pentru a dezvolta 38 de proiecte inovatoare. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT), din București, este partener în două dintre proiecte. Iar numărul beneficiarilor va continua să crească.
Comisarul european Carlos Moedas, responsabil pentru cercetare, știință și inovare, a declarat: “Prin intermediul Consiliului European al Inovării (EIC), susținem tehnologiile inovatoare în curs de dezvoltare sau cele viitoare, esențiale pentru a găsi calea către un viitor și o societate mai bune. Investim în idei inovatoare și în persoanele din spatele lor pentru a crea piețe ale viitorului.”
Proiectele de cercetare au domenii de activitate variate, de la calculul cuantic, la propulsarea obiectelor spațiale de pe orbită sau combaterea virusurilor care afectează creierul.
IMT (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie) București este partner al proiectelor Iqubits, coordonat de Universitatea Aarhus (Danemarca) și Nanopoly, coordonat de Thales SA (Franța). Fiecare astfel de inițiativă include mai multe instituții-partenere din diferite state membre UE.

Proiectele sunt finanțate cu granturi de circa 3 milioane euro fiecare, prin intermediul liniei de finanțare pentru Tehnologii viitoare şi emergente, a Consiliului European al Inovării (EIC), derulată între 2018-2020 prin programul Orizont 2020. Următorul apel de proiecte, în cadrul FET, are ca termen-limită 24 ianuarie 2019.
https://ec.europa.eu/…/topic-deta…/fetopen-01-2018-2019-2020