Recomandări de țară în domeniul economic și evaluarea îndeplinirii criteriilor de convergență

România a primit miercuri, 23 mai, recomandări în ceea ce privește cadrul fiscal, colectarea taxelor și impozitelor și evaziunea fiscală, reforma venitului minim de incluziune, îmbunătățirea funcționării dialogului social, furnizarea de educație de calitate inclusiv pentru grupurile defavorizate, îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, mărirea gradului de predictibilitate în procesul decizional, îmbunătățirea pregătirii și stabilirii proiectelor mari de infrastructură prioritare și accelerarea implementării lor, o mai bună transparență și eficiență a achizițiilor publice și, nu în ultimul rând, consolidarea guvernanței corporative a companiilor de stat.

De asemenea, Comisia Europeană a avertizat România cu privire la existența unei abateri semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), recomandând luarea de măsuri în 2018 și 2019 pentru corectarea acesteia. Totodată, a fost publicat și raportul de convergență pentru 2018, potrivit căruia România îndeplinește unul dintre cele 4 criterii de convergență stabilite, și anume pe cel privind finanțele publice.

Principalele caracteristici pentru România:

  • În lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscal-bugetare, creșterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei „aterizări forțate”.
  • Relansarea ciclică a economiei a continuat în 2017, însă în 2018 se așteaptă o diminuare a acesteia.
  • Piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică puternică.
  • Din cauza reducerilor fiscale, a creșterii salariilor din sectorul public și a creșterii pensiilor, deficitul public se află pe o traiectorie ascendentă.
  • Sectorul financiar a continuat să se consolideze, dar unele segmente trebuie monitorizate.
  • România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate.

Provocări specifice pentru economia României:

  • Oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei.
  • Sărăcia s-a extins, iar inegalitatea veniturilor se menține la un nivel ridicat.
  • Nu au fost obținute rezultate concrete privind reformele administrației publice, iar mediul de afaceri prezintă puncte slabe.
  • Rezultatele slabe ale sistemului de învățământ reduc perspectivele de creștere pe termen lung.
  • Starea de sănătate a populației s-a îmbunătățit, dar se situează în continuare sub standardele Uniunii Europene.
  • Rezultatele înregistrate în domeniul cercetării și inovării rămân modeste.
  • Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României.
  • Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției a fost recent periclitată.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor adresate României în anul 2017

  • În materie de ajustare fiscal-bugetară, progresele înregistrate în perioada anterioară au fost anulate treptat.
  • În 2017 s-au înregistrat progrese moderate privind reformele din domeniile pieței forței de muncă și asistenței sociale.
  • Există provocări permanente în calea accesului la structuri de calitate și favorabile incluziunii în domeniul educației.
  • Reforma sistemului de sănătate progresează într-un ritm lent.
  • Progresele referitoare la reforma administrației publice au fost, în general, limitate.
  • Per ansamblu, România a realizat unele progrese  în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate.
    • S-au realizat progrese limitate în domenii precum: conformarea fiscală și colectarea impozitelor, măsurile de activare, învățământul, îngrijirea medicală ambulatorie, administrația publică și stabilirea priorităților în materie de investiții publice.
    • Nu s-a înregistrat niciun progres cu privire la stabilirea salariului minim, vârsta de pensionare și cadrul fiscal.
    • În schimb, s-au realizat unele progrese în domeniile achizițiilor publice, combaterii muncii nedeclarate și reducerii plăților informale în sistemul sanitar.
    • Modificările legislative adoptate în anul 2017 au anulat progresele substanțiale realizate în anul precedent în ceea ce privește consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, ceea ce indică o încetinire semnificativă a reformelor întreprinse în perioada anterioară.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) au un rol esențial în abordarea provocărilor esențiale legate de creșterea favorabilă incluziunii și de convergență în România, în special prin reformarea sistemului de achiziții publice, prin consolidarea calității și accesibilității asistenței medicale primare și comunitare, precum și prin îmbunătățirea transportului de bază, a infrastructurii pentru deșeuri și a celei pentru apă. Fondurile ESI contribuie, de asemenea, la extinderea accesului la internet în bandă largă și a serviciilor de eguvernare, sprijină tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, consolidează capacitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și asigură o mai bună integrare a serviciilor de ocupare a forței de muncă, a serviciilor sociale și a celor educaționale.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări adresate statelor membre sunt ajustate în fiecare an, pentru a reflecta progresele înregistrate și mediul în schimbare. Conținutul lor reflectă prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Pentru statele membre din zona euro, ele reflectă și recomandarea privind politica economică a zonei euro. Analiza și orientările din cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Se așteaptă ca miniștrii UE să discute recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale din perioada 2018-2019.

  1. Nu există încă păreri pentru acest articol