Planul de investiții pentru Europa va contribui la creșterea ponderii investițiilor în PIB
Conform Previziunilor economice europene de iarnă 2017, redresarea economică va continua anul acesta și anul viitor: pentru prima dată în aproape un deceniu, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017 și 2018). Aceste perspective rămân totuși umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei.
Nivelul investițiilor ar urma să crească doar moderat în 2017, dar va fi susținut de o serie de factori precum costurile de finanțare reduse și consolidarea activității la nivel global. Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții pentru Europa ar trebui să sprijine tot mai mult investițiile publice și private, pe măsură ce se face trecerea de la aprobare la punerea în aplicare.
În cadrul Proiectului InvestNV, vă ținem la curent cu noutăți și informații utile privind Planul de Investiții pentru Europa.
În ansamblu, investițiile în zona euro ar urma să crească cu 2,9 % în acest an și cu 3,4 % în 2018 (2,9 % și, respectiv, 3,1 % în UE), creșterea totală înregistrată de la începutul perioadei de redresare (în prima parte a anului 2013) fiind de 8,2 %. Cu toate acestea, ponderea investițiilor în PIB rămâne sub valoarea înregistrată la începutul acestui secol (20 % în 2016 față de 22 % în 2000-2005). Această deficiență persistentă în materie de investiții pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării și potențialul de creștere al economiei.
În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării.
La nivel mondial, se preconizează că redresarea va lua avânt
Perspectivele de creștere pentru economiile avansate din afara UE s-au îmbunătățit în ultimele luni, în mare parte datorită așteptărilor legate de măsurile de stimulare fiscală din Statele Unite, care au condus la creșterea ratelor dobânzilor pe termen lung și la aprecierea dolarului american. În ceea ce privește creșterea economiilor de piață emergente, se preconizează că aceasta va rămâne fermă până în 2018, deși se vor înregistra variații între țări și regiuni. Per ansamblu, acest lucru ar putea impulsiona exporturile europene de bunuri și de servicii, după un an 2016 destul de slab în acest sens.
Inflația va crește
Inflația în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinței prețurilor la energie – după o perioadă de scădere constantă, acestea au început să crească. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflația ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta și în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilității prețurilor – “sub, dar aproape de 2 % pe termen mediu”. În cazul inflației de bază, care exclude volatilitatea prețurilor la energie și alimente, se preconizează doar o creștere treptată. Per total, rata inflației în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 și 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creștere a inflației de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 și 1,7 % în 2018.
Cererea internă rămâne coloana vertebrală a creșterii economice
Se preconizează că principalul motor al creșterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susținut de îmbunătățiri constante în materie de ocupare a forței de muncă și de o majorare a salariului nominal. Totuși, dată fiind creșterea inflației și limitarea creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta și în anul următor, se așteaptă o încetinire a creșterii consumului privat.
O mai bună ocupare a forței de muncă, mai puțin șomaj
Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe piețele forței de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre. Ocuparea forței de muncă ar urma să crească în continuare cu pași destul de siguri, deși ușor mai moderați în 2017 și 2018 față de anul trecut. Se preconizează că rata șomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10 % în 2016 la 9,6 % în acest an și la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta și apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale șomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.
Reducerea datoriei suverane și a deficitelor publice
În zona euro, deficitul public agregat și ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 și 2018. Se așteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 și 2018. Această evoluție este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătățirile aduse pe piața forței de muncă: tot mai multe persoane plătesc impozite și contribuții iar numărul celor care primesc transferuri sociale este în scădere. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 și 89,2 % în 2018.
Toate statele membre își dezvoltă economiile
Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creștere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că și statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creșterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american și creșterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuși, să accentueze diferențele de creștere dintre statele membre.
Riscuri excepționale legate de previziunile de iarnă
Aceste previziuni de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administrație americană nu și-a definit încă intențiile în domenii esențiale de politică, în mai multe țări europene vor avea loc alegeri în acest an și, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.
Deși au crescut atât riscurile de evoluție pozitivă, cât și cele de evoluție negativă, rămâne mai mare riscul ca valorile prognozate să evolueze în sens negativ. Pe termen scurt, stimulentele fiscale din Statele Unite ar putea avea un impact mai puternic asupra creșterii decât se estimează în prezent. Pe termen mediu, riscurile care pot afecta perspectivele de creștere sunt legate de consecințele crizelor recente: părăsirea Uniunii Europene de către Regatului Unit; posibilele perturbări ale comerțului; înăsprirea mai rapidă a politicii monetare în SUA, care ar putea avea un impact negativ asupra economiilor de piață emergente; și consecințele potențiale ale îndatorării ridicate și crescânde în China.
Context
Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază, la data de 1 februarie 2017. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieței, determinate pornind de la piețele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 1 februarie 2017, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anunțate în mod credibil și suficient de detaliate. Proiecțiile sunt calculate pornind de la ipoteza că politicile rămân neschimbate.
Loading ...
