Centrul Europe Direct Maramures

Comisia Europeană a prezentat primul raport al UE privind combaterea corupției

În iunie 2011, Comisia a adoptat un pachet anti-corupție (IP/11/678 și MEMO/11/376), care anunță intenția de a publica un raport UE anti-corupție la fiecare doi ani, pentru a evalua eforturile statelor membre în ceea ce privește combaterea corupției, precum și pentru a stimula voința politică de a combate corupția și de a îmbunătăți coerența politicilor și acțiunilor întreprinse de către statele membre în combaterea corupției.

Primul Raport privind corupția în UE a fost publicat la începutul lui februarie 2013 și prezintă o analiză a corupției în fiecare dintre cele 28 de state membre UE, măsurile luate pentru a preveni și a lupta împotriva corupției și posibile modalități de a îmbunătăți situația.

Raportul se bazează pe datele obținute de la mecanismele existente de monitorizare anti-corupție (GRECO – Council of Europe Group of States against Corruption, OCDE – Organisation for Economic Co-operation and Development, UNCAC – The United Nations Convention Against Corruption), precum și pe informații de la autoritățile publice statelor membre ale UE, societatea civilă, experți independenți și cercetare academică. Informații de la serviciile Comisiei și de la agențiile UE în domenii politice conexe (de exemplu, achiziții publice, politica regională) au fost, de asemenea, utilizate. De asemenea, au fost luați în considerare indicatori de percepție a corupției (de exemplu Eurobarometrul privind corupția).

Raportul integral pentru România: 2014_acr_romania_chapter_ro

RAPORTUL ANTICORUPȚIE – ROMÂNIA – Selecții

În cazul țării noastre, Raportul analizează strategia anticorupție, cadrul juridic și cel instituțional și prezintă sondajele de opinie realizate pe tema corupției.

Sondaje de percepție. Conform Eurobarometrului special din 2013 privind corupția, 93% din respondenții români au fost de acord cu faptul că în Romnia corupția este o problemă larg răspândită (media UE: 76%), în timp ce 42% afirmă că au fost afectați personal de corupție în viața de zi cu zi (media UE: 26%). 82% consideră că mita și utilizarea relațiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obține anumite servicii publice (media UE: 73%).

Experiența corupției. 25% din respondenții români la Eurobarometrul special din 2013 privind corupția au recunoscut că în ultimele 12 luni li se solicitase sau li se sugerase să ofere mită pentru servicii. Acest procent ocupă a doua poziție printre cele mai mari din UE, în comparație cu o medie a UE de 4%.

Sondaje în rândul întreprinderilor. În sondajul Eurobarometru în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupția, 81% din întreprinderile din România au afirmat că favoritismul și corupția reprezintă un obstacol în calea concurenței între întreprinderile din România (media UE: 73%). 65% din respondenți considerau că pentru întreprinderea lor care își desfășoară activitatea în România corupția reprezenta o problemă (media UE: 43%), în timp ce 64% considerau că clientelismul și nepotismul ridicau probleme similare (media UE: 41%).

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

România a făcut obiectul monitorizării în cadrul MCV de la aderarea sa la UE. Performanța sa este măsurată în funcție de patru obiective de referință care vizează domeniile următoare: reformele în justiție, integritatea, corupția la nivel înalt și prevenirea și combaterea corupției în sectorul public.

În cea mai recentă evaluare a situației care datează din ianuarie 2014 și cu ocazia căreia s-au trecut în revistă cele mai recente evoluții, s-a subliniat că „progresele nu au fost ușor de obținut, iar cele obținute într-un domeniu pot fi îngrădite sau negate de regrese în alt domeniu”.

Sectorul privat

• corupția este menționată ca fiind al doilea dintre cei mai problematici factori în calea dezvoltării afacerilor în România, după ratele de impozite (Indicele privind corupția globală 2013-2014 al Forumului Economic Mondial)
• Economia clandestină a fost estimată în 2012 la 29,6% din PIB, ceea ce reprezintă al doilea dintre cele mai mari procente din UE

Finanțarea partidelor politice

• Cazurile de corupție la nivel înalt arată vulnerabilitățile în materie de supraveghere a finanțării partidelor și a campaniilor electorale, precum și în materie de prevenire a fraudei electorale.
• 10 din cele 13 recomandări privind finanțarea partidelor nu au fost încă puse în aplicare integral (GRECO)

Denunțarea

• Legea din 2014 prevede ca angajații din sectorul public să semnaleze actele de corupție legate de serviciul public. Pe lângă protecția împotriva represaliilor, legea prevede, de asemenea, protecția identității denunțătorilor.
• În 2009, Transparency International a menționat că punerea în aplicare a legislației este neuniformă și a subliniat că în 40% din cazurile monitorizate în România au avut loc diverse forme de represalii împotriva denunțătorilor.

Transparența lobby-ului

• Lobby-ul nu este reglementat în România.
• Nu există nicio obligație de înregistrare și nicio obligație a funcționarilor publici de a declara contactele pe care le au cu membrii grupurilor de lobby.
• Autoritățile române considerau că o astfel de legislație nouă nu este necesară, deoarece riscurile legate de lobby sunt deja acoperite de normele existente.
• În 2010 a fost instituită o Asociație Română de Lobby, având drept obiectiv o mai intensă promovare a activităților de lobby și, eventual, asigurarea unei autoreglementări.

Mass-media și accesul la informații

• Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani și jurnalismul este „adesea influențat de interesele specifice și de afilierile politice ale proprietarilor unor societăți de media”, incluzând uneori intimidarea magistraților sau a unor persoane implicate în combaterea corupției.
• Limitările libertății presei au redus și mai mult accesul la informații la nivelul întregii țări. Această situație este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE.
• punere în aplicare inadecvată a legislației de reglementare a accesului la informații afectează, de asemenea, capacitatea de a preveni și de a controla corupția. Indicele Freedom House’s Freedom of the Press 2013 a atribuit României un punctaj care echivalează cu statutul de „parțial liberă”.

2. TEME CENTRALE

Urmărirea în justiție a actelor de corupție

• Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor persoane de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor partidelor politice importante.
• Faptul că structura DNA include nu doar procurori, ci și membri ai poliției judiciare și specialiști în economie, finanțe, bănci, vămi și IT, a fost fundamental pentru succesul său.
• În ultimii doi ani rata cazurilor de corupție la înalt nivel asupra cărora s-a pronunțat o hotărâre în instanță a crescut vizibil, în special ca urmare a eforturilor depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Bune practici: realizările DNA în cazurile de corupție la înalt nivel înalt

• De la 1 ianuarie 2006 până în octombrie 2012, DNA a adus în fața justiției 4738 de inculpați, dintre care 2101 dețineau poziții importante.
• În acest interval, 1496 de inculpați au fost condamnați prin hotărâri judecătorești definitive, dintre care aproape jumătate dețineau funcții politice (inclusiv un fost prim-ministru, un ministru, 8 parlamentari, un secretar de stat, 26 de primari, vice-primari și prefecți, 50 de directori de companii de stat și instituții publice, 60 de funcționari din cadrul autorităților de control).
• În perioada 1 ianuarie – 15 noiembrie 2013, tendința s-a menținut: 823 de inculpați au fost aduși în fața justiției și s-au pronunțat 179 de hotărâri judecătorești definitive împotriva a 857de inculpați.
• În 2011, peste 230 de ofițeri ai poliției de frontieră și ofițeri vamali din șase puncte de trecere a frontierei au fost urmăriți în justiție pentru luare de mită și participare la un grup infracțional organizat, în special în legătură cu contrabanda cu țigări.

Responsabilitatea și integritatea funcționarilor aleși și numiți

• Începând cu 2008, ANI a identificat 469 de situații de incompatibilitate, 194 de conflicte de interese administrative și penale, 46 de cazuri de averi nejustificate, 346 de cazuri de potențiale infracțiuni și a aplicat peste 5200 de amenzi pentru încălcarea legislației privind declararea averilor.
• Printre funcționarii anchetați de ANI se numără 50 de parlamentari, 12 președinți  și vicepreședinți de consilii județene, 10 miniștri și secretari de stat și peste 700 de funcționari locali aleși, directori de agenții publice, ofițeri de poliție, magistrați etc.

Integritatea sistemului judiciar

• DNA a trimis în judecată 23 de judecători și 30 de procurori între ianuarie 2006 și al patrulea trimestru al anului 2012. Condamnări definitive în urma unor acuzații de corupție au fost pronunțate în aceeași perioadă de referință pentru 12 judecători și 11 procurori.
• În ultimii ani, șase cazuri au implicat judecători ai Înaltei Curți. Aceștia au fost acuzați de luare de mită, trafic de influență și complicitate la alte infracțiuni.

Achiziţiile publice

• Contractele de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii au reprezentat 24,6% din PIB-ul României în 2011.

• Printre cele mai frecvente neregularităţi care ar putea indica riscuri mai mari de corupţie în achizițiile publice se numără transparenţa insuficientă în toate etapele procedurii de achiziţii publice, termenele excesiv de scurte pentru depunerea ofertelor, modificarea informaţiilor iniţiale privind procedura de ofertare care sunt publicate doar la nivel naţional, criteriile de selecţie excesiv de stricte şi algoritmi irelevanţi sau artificiali pentru evaluarea ofertelor.
• În ultimele rapoarte întocmite în cadrul MCV s-a subliniat, de asemenea, că s-au realizat progrese foarte limitate în ceea ce priveşte prevenirea şi sancţionarea corupţiei în sectorul achiziţiilor publice.
• Între ianuarie 2006 şi al patrulea trimestru al anului 2012, doar 15 funcţionari au primit condamnări definitive.
• În ceea ce priveşte fondurile UE, din statisticile agregate ale DNA reiese că între 2006 şi 2012 au fost deturnate în România (prin corupţie şi fraudă) 36 de milioane EUR din fondurile UE. DNA a trimis în judecată 406 inculpaţi, iar instanţele au pronunţat 82 de hotărâri definitive împotriva a 127 de persoane.

Conflicte de interese şi favoritism

În perioada 2008-2013, au fost deferite parchetului 138 de cazuri suspectate de conflicte de interese de natură penală. Anchetarea penală efectivă rămâne limitată: 7% din cazuri au fost trimise în instanţă şi pentru încă 7% au fost demarate proceduri preliminare.

Sectorul sănătăţii

Plăţile informale au o largă răspândire în sistemul de sănătate din România. Salariile scăzute ale medicilor şi ale personalului medical din sectorul public fac mai dificilă abordarea eficientă a acestui aspect.

Conform Eurobarometrului special 2013 privind corupţia, 28% din respondenţii români care au apelat la serviciile unor instituţii medicale publice în anul precedent au trebuit să efectueze o plată suplimentară sau să ofere un cadou sau o donaţie pe lângă onorariile oficiale. Acesta este cel mai ridicat procent din UE, cu mult peste media UE de 5%. Jumătate din respondenţi (cel mai ridicat procent din UE, în comparaţie cu media UE de 19%) au considerat că trebuie să efectueze o plată suplimentară sau să ofere un cadou înainte de acordarea îngrijirilor medicale.

În 2012, a fost instituit un departament de integritate în cadrul Ministerului Sănătăţii, însărcinat să dezvolte şi să pună în aplicare strategii de combatere a practicilor de corupţie şi de contracarare a riscurilor din cadrul sistemului sanitar. Departamentul a început să efectueze câteva verificări, însă nu se cunosc încă impactul şi urmările acestora.

Raportul integral al CE: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/organized-crime-and-human-trafficking/corruption/anti-corruption-report/index_en.htm

Fișa statistică privind România: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/organized-crime-and-human-trafficking/corruption/anti-corruption-report/docs/2014_acr_romania_factsheet_en.pdf

Comunicatul de presă: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-86_ro.htm