«
»

Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții, de 315 miliarde €

July 20th, 2018

Din iulie 2015 și până acum, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a mobilizat 335 miliarde euro în investiții suplimentare în întreaga UE. Planul Juncker a avut un impact evident asupra economiei UE și a revoluționat modul în care este finanțată inovarea în Europa.

 

Fișa de țară pentru România:

Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315 miliarde euro în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Au fost aprobate 898 de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde euro în cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depășește obiectivul inițial de 315 miliarde euro prevăzut în 2015, când a fost lansat FEIS, ceea ce ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei economice și financiare. Se preconizează că un număr de circa 700.000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare. Dat fiind succesul FEIS, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020.

Locuri de muncă și creștere economică

Departamentul economic al BEI și Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei estimează că operațiunile FEIS au sprijinit deja peste 750.000 de locuri de muncă, cifră care se preconizează că va crește la 1,4 milioane de locuri de muncă până în 2020 în raport cu scenariul de referință. În plus, calculele arată că Planul Juncker a condus deja la mărirea PIB-ului UE cu 0,6% și se estimează că va genera o creștere a PIB-ului UE cu 1,3% până în 2020. Două treimi din cele 335 miliarde euro mobilizate provin din resurse private, ceea ce înseamnă că FEIS și-a îndeplinit și obiectivul de a mobiliza investiții private.

În raport cu dimensiunile economiilor naționale, Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste țări, calculele arată că regiunile care este cel mai probabil să beneficieze de efectele pe termen lung ale acestora sunt regiunile vizate de obiectivele de coeziune (în principal țările din Europa de Est).

Ce anume a finanțat Planul Juncker?

Planul Juncker permite Grupului BEI să finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale. Proiectele susținute prin FEIS sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie. Sprijinirea unor astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii sau platforme de investiții. Este, de asemenea, important și faptul că Planul Juncker i-a permis BEI să aprobe un număr mai mare de proiecte decât ar fi putut s-o facă fără sprijinul garanției bugetare a UE, precum și să ajungă la noi clienți: trei din patru beneficiari ai sprijinului FEIS sunt noi pentru bancă. Acest lucru dovedește că Planul Juncker are o valoare adăugată reală.

Grație sprijinului FEIS, BEI și Fondul european de investiții (FEI), filiala sa însărcinată cu finanțarea întreprinderilor mici, au investit în 898 de operațiuni și au furnizat finanțare de risc pentru 700.000 de IMM-uri dintr-o diversitate de sectoare și din toate cele 28 de țări ale UE. Principalele țări din topul investițiilor generate de FEIS în raportul cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Lituania, Bulgaria și Finlanda. Fișele informative pe țări și pe sectoare oferă o vedere mai detaliată și mai multe exemple de proiecte.

Cum au beneficiat cetățenii și întreprinderile de pe urma Planului Juncker?

Pe lângă finanțarea de proiecte inovatoare și de tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit și alte obiective ale UE, cum ar fi politica digitală, politica socială și politica din domeniul transporturilor. Datorită FEIS:

  • 15 milioane de noi gospodării au acces la bandă largă de mare viteză
  • au fost construite sau renovate peste 500.000 de locuințe sociale abordabile
  • 30 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistență medicală îmbunătățite
  • 95 de milioane de pasageri pe an se bucură de o infrastructură feroviară și urbană mai bună
  • au fost alimentate cu energie din surse regenerabile 7,4 milioane de gospodării.

Servicii de consiliere și loc de întâlnire online

Un alt obiectiv important al Planului Juncker este acela de a ajuta la demararea proiectelor. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții oferă asistență tehnică și consiliere pentru proiecte în curs de demarare. De la lansarea sa din 2015, Platforma de consiliere a tratat peste 770 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din toate țările UE. Peste 50 de proiecte care au primit asistență din partea Platformei de consiliere au intrat în rezerva de proiecte a FEIS. Unul dintre acestea a fost un proiect de construcție de locuințe sociale în orașul polonez Poznań. Proiectul, care a primit și un împrumut de 42 de milioane EUR susținut de FEIS, va permite construirea și renovarea de apartamente pentru circa 3.000 de persoane.

În plus, începând din iulie 2018, pe Portalul european pentru proiecte de investiții, un loc de întâlnire online pentru promotori și investitori, au fost depuse peste 700 de proiecte. Până în prezent, au fost publicate aproape 400 dintre acestea, care acoperă 25 de sectoare cu potențial economic ridicat. Potrivit unui sondaj realizat în 2017 în rândul promotorilor de pe Portalul pentru proiecte, 80% dintre proiecte au fost contactate de investitori, printre care Ecoduna în Austria, PLD Space în Spania și Acellere în Germania.

Context

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, a fost lansat în noiembrie 2014 pentru a inversa tendința descendentă a investițiilor, aflate deja la niveluri scăzute, și pentru a aduce Europa pe calea redresării economice. Operațiunile aprobate în cadrul Fondului european pentru investiții strategice al Planului Juncker se estimează că vor mobiliza investiții în valoare de 335 miliarde de euro până în iulie 2018. Se preconizează că un număr de circa 700.000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare. La 12 decembrie 2017, Parlamentul European și statele membre au convenit asupra regulamentului de consolidare a FEIS și de extindere a obiectivului de investiții la 500 de miliarde de euro până la finele anului 2020. Regulamentul FEIS 2.0 a intrat în vigoare la 30 decembrie 2017.

La 6 iunie, Comisia și-a prezentat propunerea privind succesorul Planului Juncker pentru următorul cadru financiar multianual: Programul InvestEU.

Informațiile sunt preluate de pe website-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România

Pagini utile

 

  1. Nu există încă păreri pentru acest articol

«
»