Centrul Europe Direct Maramures

Societățile mici creează 85% din locurile de muncă noi

Din totalul net al locurilor de muncă noi din UE în perioada 2002-2010, 85% au fost create de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Acest număr este în mod semnificativ mai mare decât cota de 67% pe care o dețin IMM‑urile din totalul locurilor de muncă.

În timpul acestei perioade, rata netă de ocupare a forței de muncă în cadrul economiei întreprinderilor din UE a crescut substanțial cu un număr mediu de 1,1 milioane de locuri noi de muncă în fiecare an. Acestea sunt rezultatele principale ale unui studiu care a abordat contribuția esențială a IMM-urilor la crearea de locuri de muncă, prezentat astăzi de Comisia Europeană.

(1) Totalul net al locurilor de muncă reprezintă locurile de muncă
nou create minus locurile de muncă pierdute pe parcursul 
unei perioade date.

Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă de 1% pe an pentru IMM-uri a fost mai mare decât cea de 0,5% constatată în cazul întreprinderilor mari. Sectorul comercial reprezintă o excepție evidentă, deoarece gradul de ocupare a forței de muncă pentru IMM-uri a crescut cu 0,7% pe an, față de 2,2% în cazul întreprinderilor mari. Acest fapt are drept cauză dezvoltarea puternică a marilor întreprinderi de comerț, în special în sectorul vânzărilor, întreținerii și reparațiilor de autovehicule.

În cadrul categoriei de mărime a IMM-urilor, microîntreprinderile (cu mai puțin de 10 angajați), având o cotă de 58%, sunt responsabile pentru cea mai mare proporție din creșterea totală netă a ocupării forței de muncă în economia întreprinderilor.

În al doilea rând, societățile noi (care au mai puțin de cinci ani) sunt responsabile pentru o majoritate copleșitoare din numărul noilor locuri de muncă. Întreprinderile noi care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor pentru întreprinderi au creat mai mult decât un sfert (27%) din totalul noilor locuri de muncă, în vreme ce întreprinderile noi din sectorul transporturilor și comunicațiilor au contribuit mai puțin (6%).

Efectele principale ale crizei: întreprinderile mai mici raportează efecte negative mai des

Potrivit rezultatelor studiului, criza economică și-a pus amprenta asupra întreprinderilor indiferent de dimensiuni, microîntreprinderile fiind în mod special vulnerabile. Ca rezultat al crizei economice din anii 2009-2010, numărul de locuri de muncă din sectorul IMM a scăzut în medie cu 2,4% pe an, față de 0,95% pe an în sectorul întreprinderilor mari. Evoluția ocupării forței de muncă a fost încă negativă în 2010, dar așteptările pentru anul 2011 se îmbunătățeau la data efectuării studiului. Proporția societăților care se așteptau să concedieze angajați în 2011 era mai mică decât proporția societăților care au concediat efectiv angajați în 2010.

Pe lângă efectele ce privesc ocuparea forței de muncă, de departe cel mai important efect negativ al crizei asupra întreprinderilor este declinul general al cererii totale pentru produsele și serviciile lor (menționat de 62% dintre societăți), urmat de prelungirea termenelor de efectuare a plăților de către clienți (menționat de 48% dintre societăți) și, în cele din urmă, lipsa capitalului circulant, care a afectat 31% dintre respondenți.

Capacitatea de inovare este o armă împotriva crizei

Inovarea pare să aibă un efect pozitiv: întreprinderile care inovează, precum și întreprinderile din țări mai inovatoare, raportează mai des creșteri ale gradului de ocupare a forței de muncă și au rate mai ridicate de creștere a ocupării forței de muncă.

Studiul subliniază că IMM-urile sau societățile inovatoare care își desfășoară activitatea în economii mai inovatoare au suferit mai puțin de pe urma crizei economice. De exemplu, în vreme ce scăderea cererii globale este menționată de 70% dintre întreprinderi în țări care sunt considerate inovatori modești (2), numărul corespondent este de 45% în țările care sunt considerate lideri în domeniul inovării.

(2) Această clasificare se bazează pe rezultatele 
2010 Innovation Scoreboard (Tabloul de bord privind inovarea 2010)
care clasifică țările în patru  grupe de performanță, în funcție 
de performanțele lor măsurate față de 24 de indicatori de inovare:

1. Lideri în domeniul inovării

2. Suporteri ai inovării

3. Inovatori moderați
   

4. Inovatori modești.

Calitatea locurilor de muncă în IMM-uri

Studiul distinge două aspecte principale: calitatea locului de muncă și calitatea muncii. În medie, este adevărat că locurile de muncă în întreprinderile mici sunt mai puțin productive, mai slab remunerate și mai puțin sindicalizate decât locurile de muncă în întreprinderi mari. Cu toate acestea, microîntreprinderile susțin că dețin un avantaj competitiv față de concurenți în ceea ce privește aspectele „soft” ale politicii de resurse umane a unei întreprinderi: mediul de lucru, echilibrul între viața profesională și viața privată, programul de lucru.

Context

Studiul face parte din proiectul de analiză a performanței IMM-urilor și se bazează pe o anchetă asupra întreprinderilor efectuată la sfârșitul anului 2010, acoperind cele 27 de state membre ale UE și alte 10 țări care participă la Programul pentru inovație și spirit antreprenorial, și anume Albania, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Israel, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Turcia.

• Pentru mai multe informații, consultați site-ul web SME Performance Review (Analiza performanței IMM-urilor):http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm
• Datele şi graficele corespunzătoare studiului pot fi vizualizate la:MEMO/12/11