«
»

rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

November 27th, 2017

Comisia Europeană a dat publicității pe 23 noiembrie, noile sale planuri ambițioase de consolidare a capacității Europei de a face față dezastrelor naturale.

Propunerea reprezintă un element central al agendei președintelui Juncker privind o Europă care protejează. Inițiativa intervine pe fundalul întețirii și al caracterului tot mai complex al dezastrelor naturale care au lovit grav în ultimii ani multe țări europene. Un element-cheie al propunerii îl reprezintă crearea rescEU, o rezervă la nivel european de capacități de protecție civilă, incluzând avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe medicale de intervenție în situații de urgență.

Aceste capacități vor veni în completarea capacităților naționale și vor fi gestionate de Comisia Europeană cu scopul de a acorda asistență țărilor lovite de dezastre cum ar fi inundațiile, incendiile forestiere, cutremurele și epidemiile. Numai în 2017, peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Europa din cauza dezastrelor naturale și au fost distruse peste un milion de hectare de pădure.

Președintele Jean-Claude Juncker a declarat: „Europa nu poate asista neputincioasă atunci când statele noastre membre sunt lovite de dezastre naturale și au nevoie de ajutor. Nicio țară din Europa nu este imună la dezastrele naturale, care, din păcate, au devenit o normalitate. De fiecare dată când se produce un dezastru, vreau ca Uniunea Europeană să ofere mai mult decât condoleanțe. Europa este un continent al solidarității și trebuie să fim mai bine pregătiți decât până acum și să ne mobilizăm mai rapid pentru a veni în ajutorul statelor noastre membre aflate în prima linie.”

„Tragediile din vara trecută și din ultimii ani au demonstrat că sistemul existent de răspuns în caz de dezastre și-a atins limitele în formatul actual, bazat pe voluntariat. Provocările cărora trebuie să le facem față au evoluat, iar noi trebuie, la rândul nostru, să ne adaptăm. Trebuie să demonstrăm solidaritate și responsabilitate comună la toate nivelurile. Este ceea ce așteaptă de la noi cetățenii europeni și sper ca guvernele europene și Parlamentul European să îmbrățișeze această propunere, a declarat Christos Stylianides, comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

Propunerea Comisiei se axează pe două direcții de acțiune complementare, care vizează, pe de o parte, consolidarea răspunsului colectiv la nivel european, și, pe de altă parte, îmbunătățirea capacităților de prevenire și pregătire.

  1. Consolidarea capacităților europene de răspuns: rescEU

– Se va crea o rezervă a UE de răspuns în materie de protecție civilă, constând din resurse și echipamente destinate intervențiilor de protecție civilă, care va acorda asistență statelor membre în caz de dezastru, atunci când capacitățile naționale sunt suprasolicitate. rescEU va cuprinde resurse și echipamente precum avioane de stingere a incendiilor și echipamente de pompare a apei, care vor completa capacitățile naționale. Toate costurile și capacitățile rescEU vor fi acoperite integral din fondurile UE, Comisia urmând să asigure controlul operațional al acestor resurse și echipamente și să decidă cu privire la mobilizarea lor în teren.

– În paralel, Comisia va sprijini statele membre în eforturile lor de a-și consolida capacitățile naționale, finanțând costurile de adaptare a resurselor lor existente, precum și costurile de reparație, de transport și pe cele operaționale, dintre care doar cele de transport sunt acoperite în prezent. Resursele și echipamentele ar urma să facă parte din resursele comune de intervenție în caz de urgență din cadrul Rezervei europene de protecție civilă și vor putea fi mobilizate în caz de dezastru.

  1. Îmbunătățirea prevenirii dezastrelor și a pregătirii pentru intervenție în caz de dezastre

– Propunerea de astăzi prevede că statele membre vor trebui să își comunice strategiile naționale de prevenire și pregătire, astfel încât eventualele deficiențe să poată fi identificate și remediate în mod colectiv.

– Propunerea consolidează cooperarea și coerența cu alte politici ale UE care vizează prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre. Printre acestea se numără, de exemplu, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, fondurile structurale și de investiții europene, Fondul de solidaritate, legislația în domeniul mediului (de exemplu planurile de gestionare a inundațiilor și soluțiile bazate pe ecosistem), cercetarea și inovarea și politicile care abordează amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății etc.

Nu în ultimul rând, propunerea va simplifica procedurile administrative, astfel încât să se reducă timpul necesar pentru furnizarea asistenței vitale.

Cum va funcționa rescEU din punct de vedere operațional?

În esență, rescEU este o rezervă de resurse și echipamente utilizate atunci când statele membre nu pot face față singure unui dezastru și necesită asistență suplimentară din partea UE, care ar trebui furnizată rapid. Toate costurile și capacitățile rescEU vor fi acoperite integral din fondurile UE, Comisia urmând să asigure controlul operațional al acestor resurse și echipamente și să decidă cu privire la mobilizarea lor în teren.

Într-o situație de criză, lucrurile s-ar desfășura astfel:

1) Un stat membru (ca, de altfel, și alte țări și organizații internaționale) decide să activeze mecanismul de protecție civilă al UE pentru a solicita sprijin atunci când este depășit de o situație de criză. Nota bene: Comisia Europeană nu poate activa mecanismul de protecție civilă din propria inițiativă.

2) Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei, care își are sediul la Bruxelles și funcționează 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, monitorizează și gestionează un sistem de schimb de informații utilizat de toate statele membre ale Uniunii Europene pentru a formula cereri de asistență și a prezenta informații detaliate privind asistența de care au nevoie. De îndată ce se primește o cerere de asistență, toate statele care participă la mecanism sunt avertizate cu privire cererea respectivă.

3) Atunci când capacitățile din cadrul Rezervei europene de protecție civilă sunt insuficiente pentru a oferi un răspuns în caz de dezastru, Comisia ar putea decide să își mobilizeze propriile capacități din cadrul „rescEU” pentru a sprijini acțiunile statelor membre. Aceste capacități vor viza patru domenii de acțiune: dispozitive de zbor de stingere a incendiilor, echipamente de pompare de mare capacitate pentru inundații, capacități de căutare și salvare în zonele urbane, precum și spitale de campanie și asistență medicală de urgență.

4) De îndată ce se identifică sprijinul necesar, acesta este trimis către țara afectată. Comisia păstrează controlul operațional asupra resurselor și echipamentelor rescEU. Pe parcursul operațiunii, țara afectată se asigură că activitățile pentru care sunt utilizate capacitățile rescEU sunt puse în aplicare conform planului operațional de intervenție stabilit de comun acord cu Comisia.

Cum va sprijini UE solidaritatea statelor membre prin utilizarea capacităților naționale din Rezerva europeană de protecție civilă?

Propunerea include o serie de dispoziții noi care vor ajuta statele membre să își consolideze capacitățile existente și să contribuie mai mult la Rezerva europeană de protecție civilă.

  1. Statele membre vor beneficia de o cofinanțare semnificativă din partea UE (75 %) pentru a-și îmbunătăți capacitățile naționale. Capacitățile respective vor deveni apoi parte din Rezerva europeană de protecție civilă și vor fi puse la dispoziție pentru a oferi un răspuns în caz de dezastre.
  2. Dacă este nevoie de capacități pentru a oferi un răspuns în caz de dezastre într-un alt stat membru, UE va cofinanța costurile suportate pentru mobilizarea resurselor și echipamentelor care fac din parte Rezerva europeană de protecție civilă. Cofinanțarea din partea UE pentru resursele și echipamentele cu care statele membre au contribuit la Rezerva europeană de protecție civilă va fi de 75 % din costurile operaționale atunci când sunt utilizate pe teritoriul UE sau pentru un stat participant. În prezent, bugetul UE finanțează numai o parte din costurile de transport, dar nu și costurile operaționale. Transportul din punctul A în punctul B nu este însă cel mai costisitor; costurile operaționale sunt mult mai mari decât costurile de transport. De exemplu, costurile de transport pentru un spital de campanie mare reprezintă doar o mică parte din costurile sale de funcționare, care sunt de aproximativ 6 milioane EUR/lună. Costurile pentru ca un avion să zboare din Franța în Portugalia sunt, la rândul lor, scăzute în comparație cu costurile de operare a avionului la destinație timp de mai multe zile.
  3. Rețeaua UE de cunoștințe în materie de protecție civilă va fi creată pentru a oferi sprijin tuturor actorilor implicați în asigurarea protecției civile în întreaga Europă. Această rețea va permite tuturor actorilor implicați în gestionarea dezastrelor să dispună de informații actualizate și să vorbească aceeași „limbă tehnică”.
  4. Comisia va coopera cu statele membre pentru a se asigura că investițiile realizate cu fonduri structurale sunt protejate în caz de dezastru. În acest sens, Comisia va trebui să țină seama de evaluările riscurilor transmise de statele membre. În plus, Comisia va putea solicita statelor membre să-i prezinte planurile lor naționale de gestionare a riscurilor și de pregătire, va putea monitoriza punerea în aplicare a acestora și va putea formula recomandări privind investițiile naționale în materie de prevenire a dezastrelor și de pregătire în caz de dezastru. Pe termen lung, aceasta este cea mai eficace metodă de a acorda asistență statelor membre pentru a-și reduce pierderile și a-și consolida capacitatea de prevenire a dezastrelor, de pregătire a intervențiilor și de răspuns în caz de dezastru.

Informații suplimentare:

  1. Nu există încă păreri pentru acest articol

«
»