Pregătirea Conferinței privind schimările climatice de la Paris, decembrie 2015
Conferința privind schimbările climatice din decembrie, de la Paris, are ca scop semnarea unui acord internațional pentru limitarea încălzirii globale pentru perioada de după 2020.
Pe Website-ul UE dedicat Schimbărilor Climatice (http://ec.europa.eu/clima/index_ro.htm), puteți afla informații despre politicile și inițiativele Uniunii Europene în domeniu și vă puteți implica, spunându-vă părerea și aplicând sfaturile de economisire a energiei.
Tinerii au la dispoziție o secțiune specială, în cadrul căreia pot vorbi despre preocupări și soluții pentru protecția mediului cu alți tineri din interiorul și din afara UE: http://ec.europa.eu/clima/citizens/youth/index_ro.htm
Revista „Planeta noastră, viitorul nostru” explică ce face Uniunea Europeană pentru a rezolva una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă omenirea astăzi și cum putem contribui, fiecare în parte, la combaterea schimbărilor climatice. Revista este disponibilă în format tipărit și on-line, în toate limbile oficiale ale UE. Revista include o secțiune științifică și interviuri cu studenții, precum și informații despre ce măsuri se iau în UE pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice.
Principalele obiective ale UE pentru 2020
- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990
- utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi 20 % din consumul total de energie
- creșterea cu 20% a eficienței energetice
Principalele obiective ale UE pentru 2030
- reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990
- utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel puțin 27 % din consumul total de energie
- creșterea cu cel puțin 27% a eficienței energetice
Obiectiv pe termen lung
Până în 2050, UE urmărește să își reducă emisiile în mod semnificativ, cu 80-95 % față de nivelul din 1990. Această reducere s-ar încadra în eforturile pe care trebuie să le depună întregul grup al țărilor dezvoltate.
Trecerea la o economie foarte eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va stimula economia, va crea locuri de muncă și va consolida competitivitatea Europei.
ACȚIUNI pe plan internațional
Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992 a încercat să limiteze creșterea temperaturii globale, dar deja în 1995 era clar că aceasta nu era adecvată. De aceea, națiunile lumii au lansat negocieri pentru consolidarea reacției mondiale la schimbările climatice. În 1997 a fost adoptat Protocolul de la Kyoto.
Protocolul de la Kyoto obligă legal țările dezvoltate să reducă emisiile cu cel puțin 18% până în 2020 (prin comparație cu 1990). În urma summit-ului de la Copenhaga din 2009, care nu a avut rezultate, Amendamentul Doha la Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în 2012, introducând o a doua perioadă de angajamente, 2013-2020.
În decembrie 2014 s-au întâlnit la Lima experți, specialiști și parlamentari pentru a negocia un text care să urmeze Protocolului de la Kyoto. Se speră că acesta va fi aprobat în decembrie, la Paris.
Poziţia României este reflectată în poziţia de ansamblu convenită de Uniunea Europeană. Forul comunitar şi-a asumat rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se unilateral să reducă, până în anul 2020, la nivel comunitar, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. UE s-a angajat, de asemenea, să treacă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% doar dacă şi celelalte ţări dezvoltate se angajează să îşi reducă în mod comparabil nivelul emisiilor şi dacă ţările în curs de dezvoltare mai avansate pe plan economic se angajează, de asemenea, să contribuie semnificativ la efortul global de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de responsabilităţile şi capacităţile proprii.
În acest cadru, principalele obiective urmărite de România, alături de statele membre UE, sunt adoptarea, la Paris (în decembrie 2015), a unui acord global ambiţios în domeniul schimbărilor climatice, supus dreptului internaţional şi aplicabil tuturor statelor după anul 2020, precum şi creşterea angajamentelor la nivel mondial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada imediat următoare, având ca scop final limitarea, pe termen lung, a creşterii temperaturii globale medii sub 2°C.
Loading ...
