Combaterea discursurilor ilegale din mediul online
România este unul dintre statele membre în care procentul discursurilor ilegale de incitare la ură eliminate din mediul online de companiile IT depășește media europeană (76,2% vs. 70%). Aceasta este una dintre constatările celei mai recente evaluări a Codului de conduită pe această temă, publicată de Comisia Europeană vineri, 19 ianuarie.
Totodată, comunicarea arată că firmele își îndeplinesc în mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea acestor discursuri în 24 de ore, dar că mai sunt și aspecte de soluționat, cum ar fi furnizarea unui feedback sistematic utilizatorilor. Sursa foto
Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Internetul trebuie să fie un loc mai sigur, fără discursuri ilegale de incitare la ură, fără conținut rasist și xenofob. În prezent, Codul de conduită se dovedește a fi un instrument util de combatere rapidă și eficientă a conținutului ilegal. Acest lucru demonstrează că, atunci când există o colaborare strânsă între companiile din domeniul tehnologiei, societatea civilă și factorii de decizie, putem să obținem rezultate și, în același timp, să păstrăm libertatea de exprimare. Aș dori ca, în același fel, companiile de IT să manifeste o fermitate similară și în alte chestiuni importante, cum ar fi combaterea terorismului sau a condițiilor de utilizare nefavorabile pentru utilizatorii lor.”
În România, au fost raportate 63 de cazuri în perioada de monitorizare pentru a treia evaluare (6 noiembrie – 15 decembrie 2017). Pe ansamblul Uniunii, au fost trimise 2.982 de notificări, dintre care 1.802 de către utilizatorii obișnuiți și 1.180 de raportori de încredere (trusted flaggers). Compania Facebook a primit cel mai mare număr de notificări (1.408), urmată de Twitter (794) și YouTube (780). Notificările de discursuri de incitare la ură au fost transmise de 33 de organizații și 2 autorități naționale.
Rata de eliminare a discursurilor a crescut constant, de la 28% în 2016 la prima evaluare, la 70% în prezent. În plus, 81% din notificări sunt examinate în primele 24 de ore, cifra lor dublându-se de la prima rundă de monitorizare.
În afara de furnizarea de feedback utilizatorilor, mai sunt necesare progrese și în ceea ce privește raportarea situaților notificate și către poliție sau procuratură (doar unul din cinci cazuri notiificate companiilor IT fiind și raportate autorităților), precum și anchetarea lor promptă.
Comisia a creat o rețea de cooperare și schimb de bune practici pentru autoritățile naționale, societatea civilă și companii și oferă sprijin financiar și orientări operaționale în domeniu. Aproximativ două treimi din statele membre dispun în prezent de un punct național de contact privind discursurile on-line de incitare la ură. În primăvara anului 2018, este prevăzut un dialog special pe această temă între autoritățile competente din statele membre și companiile de IT.
În plus, Instagram și Google+ au anunțat că aderă și ele la Codul de conduită, ceea ce înseamnă că și mai mulți actori vor face obiectul acestuia.
Etape următoare
Comisia va continua să monitorizeze periodic punerea în aplicare a Codului de către companiile de IT participante, cu ajutorul organizațiilor societății civile. și intenționează să-l aplice și la alte platforme on-line. Dacă eforturile nu vor fi continuate sau dacă vor fi încetinite, Comisia va avea în vedere luarea de măsuri suplimentare.
Context
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul on-line.
UE, statele sale membre și societățile care gestionează platforme de comunicare socială sau de alt tip au responsabilitatea colectivă de a promova și facilita libertatea de exprimare în mediul on-line. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură.
Pentru a reacționa la problema tot mai mare pe care o reprezintă discursurile ilegale de incitare la ură din mediul on-line, Comisia Europeană și patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, în mai 2016, un Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul on-line.
Această a treia evaluare a fost efectuată de ONG-urile și instituțiile publice din 27 de state membre care au emis notificările privind conținutul ilegal. La 7 decembrie 2016, Comisia a făcut publice rezultatele primului exercițiu de monitorizare menit să evalueze punerea în aplicare a acestui Cod de conduită. La 1 iunie 2017, au fost publicate rezultatele celui de-al doilea raport de monitorizare.
La 28 septembrie, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări pentru platformele de internet cu privire la procedurile de notificare și intervenție vizând combaterea conținutului on-line ilegal. Importanța combaterii discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul on-line, precum și necesitatea de a continua colaborarea pentru punerea în aplicare a Codului de conduită se numără printre principalele aspecte evidențiate în acest document de orientare.
La 9 ianuarie 2018, mai mulți comisari europeni s-au întâlnit cu reprezentanți ai platformelor on-line pentru a discuta progresele înregistrate în combaterea răspândirii pe internet a conținutului ilegal (propagandă teroristă, discursuri ilegale de incitare la ură, discursuri rasiste și xenofobe etc.), precum și cazurile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală (a se vedea declarația comună).
Informații preluate de pe Website-ul Reprezentanței CE în România
Loading ...
