Călătorii fără frontiere: Comisia propune o monitorizare mai strictă a respectării normelor Schengen
În UE, cetățenii pot călători fără a fi supuși controalelor la frontieră în spațiul Schengen. Cu toate acestea, există în continuare bariere în calea liberei circulații, cum ar fi obstacolele care continuă să afecteze fluiditatea traficului la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne, deoarece normele Schengen nu sunt întotdeauna aplicate corect de către statele membre.
Acesta este motivul pentru care Comisia dorește să verifice mai îndeaproape respectarea normelor Schengen. O nouă propunere adoptată de către Comisie urmărește să consolideze mecanismul de evaluare a aplicării corecte a normelor Schengen în statele membre. Acesta va permite Comisiei să efectueze o mai bună verificare a legislației relevante privind eliminarea controalelor la frontierele interne și controale mai eficiente pe teritoriile naționale.
Este necesar un mecanism specific de evaluare pentru a asigura atât încrederea reciprocă între statele membre, cât și capacitatea acestora de a pune în aplicare toate dispozițiile Schengen în mod eficace și eficient. Mecanismul de evaluare stabilește norme transparente, eficiente și clare cu privire la metoda care trebuie aplicată în cadrul evaluărilor. În special, evaluarea ar trebui să acorde atenție respectării drepturilor fundamentale în aplicarea acquis-ului Schengen. Propunerea se referă la toate aspectele cooperării Schengen, în special frontierele externe, politica în domeniul vizelor, cooperarea polițienească și Sistemul de Informații Schengen.
Noul mecanism îmbunătățește sistemul actual de inspecții periodice la fața locului în statele membre și introduce desfășurarea unor vizite neanunțate prin care să se asigure că normele Schengen sunt aplicate corect în orice moment. Propunerea instituie programe de evaluare multianuale pentru vizitele la fața locului și oferă reguli clare privind măsurile care trebuie luate în urma constatărilor din cadrul evaluărilor.
Mecanismul revizuit reflectă schimbările intervenite în situația juridică în urma integrării normelor Schengen în cadrul UE și a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Parlamentul European și Consiliul vor decide de comun acord cu privire la această propunere.
Context
Spațiul fără frontiere interne, denumit „spațiul Schengen”, a fost instituit într-un cadru interguvernamental la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 de către statele membre dornice să elimine controalele la frontierele interne. De asemenea, statele membre au dorit să pună în aplicare măsuri de însoțire în acest sens, cum ar fi norme comune privind controalele la frontierele externe, o politică comună în domeniul vizelor, cooperarea polițienească și judiciară, precum și instituirea Sistemului de Informații Schengen (SIS).
În prezent, spațiul Schengen, în care controalele la frontieră au fost eliminate, cuprinde 25 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria, precum și două țări asociate, Islanda și Norvegia, și, din decembrie 2008, Elveția.
Spațiul Schengen se bazează pe încrederea reciprocă între statele membre în capacitatea lor de a pune integral în aplicare măsurile de însoțire care permit eliminarea controalelor la frontierele interne. De exemplu, verificările la frontierele externe sunt efectuate de statele membre nu numai pentru a-și proteja propriile interese, ci și în numele tuturor celorlalte state membre către care persoanele ar putea călători, odată ce au trecut frontierele externe ale spațiului Schengen.
Sistemul actual de evaluare este în vigoare din 1999. Acesta nu reflectă pe deplin situația juridică actuală și prezintă deficiențe în ceea ce privește metodologia și utilizarea analizei riscurilor.
În 2009, Comisia a prezentat două propuneri de revizuire a mecanismului de evaluare (IP/09/359). De atunci, cadrul instituțional a fost modificat odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Prin urmare, prezenta propunere revizuită reflectă rolul consolidat al Parlamentului European, ținând seama în același timp de opiniile statelor membre cu privire la propunerea inițială. Propunerea se referă doar la verificarea aplicării corecte a acquis-ului Schengen de către acele state membre care fac deja parte din spațiul Schengen. Consiliul are responsabilitatea deplină privind verificarea condițiilor pentru aderarea la spațiul Schengen. Decizia privind aderarea unui stat la spațiul Schengen este luată de Consiliu, după consultarea Parlamentului European.
Loading ...
