Afirmaţiile conţinute într-o serie de articole şi titluri de ziare, conform cărora Comisia ar propune sau sprijini introducerea unui impozit european direct, sunt false.
Comisarul Lewandowski (Direcţia Generală Buget) nu a cerut introducerea unui impozit european direct.
El a remarcat doar, într-un interviu recent, că, dat fiind că multe state membre se confruntă cu măsuri de austeritate severe, acestea ar fi favorabile unei reduceri a contribuţiei lor la bugetul european şi, prin urmare, va fi necesar să se găsească alte surse de venituri. El a enumerat mai multe posibilităţi teoretice (taxă pe transportul aerian, impozit asupra tranzacţiilor financiare, vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră…).
Comisarul a afirmat în mod explicit că, deşi unii sprijină această idee, el nu este în favoarea unui impozit european direct, deoarece s-ar transmite astfel un mesaj politic greşit.
Comisia pregăteşte în prezent o serie de opţiuni privind viitorul bugetului Uniunii Europene, care vor fi prezentate statelor membre: aceste opţiuni se vor referi atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Peste 70 % din veniturile UE au la bază venitul naţional brut al fiecărui stat membru. În prezent sunt analizate o serie de opţiuni pentru obţinerea de resurse proprii la bugetul european, precum cele menţionate mai sus, opţiuni incluse, de asemenea, în documentele Parlamentului European. Aceste opţiuni nu vor înlocui, însă, sistemul de resurse proprii existent în prezent.
Care sunt resursele proprii ale Uniunii Europene ?
Tratatul de la Roma (1957) stipulează că Uniunea Europeană trebuie să deţină „resurse proprii” pentru a-şi finanţa cheltuielile. Totuşi, până în 1970, bugetul UE a constat în întregime din contribuţii naţionale. În aprilie 1970, Consiliul a decis acoperirea cheltuielilor din resursele proprii ale UE , la care se adaugă contribuţiile statelor membre, în cazul în care e necesar.
Există trei tipuri de „resurse proprii”:
1. Contribuţiile naţionale bazate pe venitul naţional brut al statelor membre (76% din bugetul UE )
2. Taxe vamale (12 % din bugetul UE)
3. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a statelor membre (11% din bugetul UE)
Ce înseamnă revizuirea bugetară ?
Acordul interinstituţional din 2006 privind bugetul solicită Comisiei să revizuiască toate aspectele privind cheltuielile şi sursele de venit ale UE, până cel târziu în 2009. Revizuirea urma să aibă în vedere viitorul politicii de coeziune, al politicii agricole comune şi al tuturor reducerilor privind contribuţiile la bugetul UE.
În 2009, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au stabilit de comun acord să amâne revizuirea bugetară, din mai multe motive: mandatul Comisiei se apropia de sfârşit, revizuire a bugetară trebuia să includă programul politic al viitoarei Comisii, existau incertitudini privind ratificarea Tratatului de la Lisabona.
Principalul scop al acestei acţiuni: să modifice bugetul pentru ca acesta să răspundă noilor priorităţi şi să creeze un buget mai flexibil, care să permită Uniunii Europene să reacţioneze mai rapid evoluţiile recente.
Loading ...
