500 de milioane de euro pentru sprijinirea agricultorilor europeni
Comisia Europeană a anunțat luni, 7 septembrie, un pachet de măsuri de sprijinire a agricultorilor europeni în valoare totală de 500 de milioane de euro.
Intervenția se concentrează pe trei aspecte:
- abordarea dificultăților cu care se confruntă agricultorii în ceea ce privește fluxul de numerar
- stabilizarea piețelor
- ameliorarea funcționării lanțului de aprovizionare.
La stabilirea alocării acestui sprijin, se are în vedere ca fondurile să fie distribuite într-un mod echitabil, țintit și eficient, acordând o atenție deosebită statelor membre și fermierilor care au fost cei mai afectați de evoluțiile pieței. Intenția Comisiei este de a oferi libertate maximă statelor membre, astfel încât acestea să poată ține seama de situațiile specifice cu care se confruntă.
Pachet cuprinzător de măsuri
1) Sprijinirea fermierilor confruntați cu dificultăți legate de fluxul de numerar pe termen scurt
a) Ajutoare specifice: Cea mai mare parte a acestui pachet de măsuri va fi pusă la dispoziția tuturor statelor membre sub formă de pachete financiare pentru sprijinirea sectorului produselor lactate. Comisia lucrează în prezent la un pachet de ajutoare specifice pentru toate statele membre, acordând o atenție specială celor care au fost afectate cel mai mult de evoluțiile pieței. În scurt timp, Comisia va termina de elaborat metoda de repartizare care se va aplica acestor pachete financiare naționale.
b) Devansarea plăților directe: Statele membre pot plăti până la 50 % din pachetul lor financiar de plăți directe începând de la 16 octombrie, cu condiția să fi fost efectuate controalele necesare. (Deși, în mod normal, data cea mai apropiată este 1 decembrie, normele existente oferă deja acest gen de flexibilitate) Comisia va propune acum majorarea acestui procent la 70 %; proiectul de lege este în curs de pregătire.
c) Devansarea anumitor plăți pentru dezvoltare rurală: Statele membre pot plăti deja, în avans, începând cu data de 16 octombrie, până la 75 % din plățile pe suprafață sau pe număr de animale prevăzute în cadrul dezvoltării rurale (de exemplu, plățile pentru agromediu, agricultura ecologică, zonele cu constrângeri naturale, bunăstarea animalelor). Comisia va propune acum majorarea acestui procent la 85 %.
Alte măsuri:
d) Instrumente financiare: Comisia examinează, în strânsă colaborare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), opțiuni pentru crearea de instrumente financiare (NB programele de dezvoltare rurală pot fi utilizate în acest scop). De exemplu, Comisia lucrează în prezent la elaborarea unor instrumente financiare în cadrul cărora schemele de rambursare să fie legate de evoluția prețurilor produselor de bază.
e) Instrumentul de stabilizare a veniturilor: Statele membre/regiunile au deja posibilitatea de a include în programele lor de dezvoltare rurală un instrument de stabilizare a veniturilor. Numai câteva state membre au introdus acest instrument în programele lor, însă el ar putea fi introdus și de altele, cu ocazia următoarei modificări a programelor de dezvoltare rurală.
2) Corectarea dezechilibrului pieței – stimularea cererii, reducerea ofertei
a) Prelungirea și consolidarea ajutorului pentru stocare privată: Pentru a reduce presiunea piețelor, Comisia a prelungit deja, până în anul viitor, ajutorul pentru stocare privată și perioadele de intervenție publică pentru unt și pentru laptele praf degresat. În prezent, Comisia depune eforturi pentru a ameliora sistemul de ajutoare pentru laptele praf degresat, concentrându-se asupra creșterii nivelului ajutoarelor și asupra unor modalități de a garanta că produsele sunt stocate atâta timp cât este necesar pentru ca sistemul să contribuie, cu și mai multă eficacitate, la reducerea presiunii asupra ofertei.
b) O nouă schemă de depozitare privată pentru carnea de porc: Comisia este pregătită să prezinte o propunere privind lansarea unei noi scheme de stocare privată pentru carnea de porc.
c) Programe de promovare: Pe lângă cele 81 de milioane EUR deja angajate, Comisia va majora, în 2016, și bugetul pentru promovare. O anumită parte din acest buget majorat va fi rezervată pentru sectorul produselor lactate și pentru cel al cărnii de porc. Reforma politicii de promovare prevede, de asemenea, creșterea ratelor de cofinanțare (de la 50 % la 70-80%), o listă mai cuprinzătoare de produse eligibile (inclusiv promovarea generică a cărnii de porc pe piața internă) și creșterea treptată a bugetului (până la 200 de milioane EUR în 2019).
d) Informații privind posibilitățile de promovare: Comisia va organiza, împreună cu statele membre, o amplă serie de ateliere de informare cu privire la noile norme în materie de promovare pentru a asigura utilizarea optimă a noilor norme și a finanțării majorate.
e) Consolidarea observatorului pieței laptelui: Pentru a spori transparența pieței, Comisia va continua să consolideze observatorul pieței laptelui, acordând o atenție mai mare tipului de informații, exactității acestora și publicării lor imediate. Deja peste 30 000 de persoane consultă în fiecare joi noile date de pe site-ul observatorului; scopul este ca acesta să devină adevăratul punct de reper pentru piața laptelui din UE
f) Acorduri comerciale bilaterale: UE a depus eforturi deosebite în vederea încheierii mai multor acorduri de liber schimb – cu țările din Balcani, din CARIFORUM și din America Centrală, cu Coreea de Sud, Maroc, Peru, Columbia, Moldova, Georgia, Ucraina și, mai recent, cu Canada și Vietnam. În cadrul acordului comercial cu Vietnam, taxele vamale pentru produsele lactate se vor reduce de la 19 % (valoarea maximă) la zero, în cursul unei perioade de 3-5 ani. Negocieri cu piețe importante, precum SUA și Japonia, sunt în curs de desfășurare.
g) Eliminarea barierelor necomerciale care blochează exporturile UE către piețe din afara UE: Comisia (DG SANTE, DG AGRI, DG TRADE) colaborează cu țările terțe partenere în vederea soluționării unei serii de aspecte legate de barierele sanitare, fitosanitare (SPS) și tehnice (BTC) din calea comerțului. În 2014, au fost eliminate bariere SPS specifice care afectau schimburile comerciale cu Chile, China, Japonia și Coreea de Sud. Mai recent, în legătură cu pesta porcină africană, SUA a acceptat deciziile de regionalizare ale UE, ceea ce înseamnă că, în loc să stabilească o listă de state membre sau regiuni individuale, SUA va include în listă numai zonele restricționate din UE, stabilite de Uniune sau de orice stat membru al acesteia. Potrivit abordării respective, carnea provenind de la vitele, oile, porcii și caprele sacrificate în Lituania și prelucrată în unități lituaniene certificate este în prezent eligibilă pentru a fi exportată în SUA. De asemenea, UE a reclamat Rusia la OMC din cauza embargoului disproporționat impus de această țară asupra tuturor produselor din carne de porc din întreaga UE, din cauză că, în 4 state membre, au fost depistate cazuri de pestă porcină africană.
h) Deschiderea de noi piețe: Pentru a contribui la deschiderea de noi piețe pentru export, comisarul Hogan a planificat o serie de vizite de promovare în țări terțe în care există oportunități importante pentru agricultura UE. Comisarul a anunțat deja că va vizita China și Japonia spre sfârșitul acestui an, apoi Mexicul și Columbia, la începutul anului 2016.
Alte măsuri:
i) Utilizarea programelor de dezvoltare rurală: Programele de dezvoltare rurală pentru 2014-2020 includ, de asemenea, 600 de milioane EUR pentru produse și promovare de calitate. Statele membre/regiunile au posibilitatea de a spori aceste fonduri, cu condiția să o facă în conformitate cu strategia care stă la baza programelor. Mai mult decât atât, statele membre/regiunile dispun, în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, de diverse alte opțiuni de adoptare a unei game mai vaste de măsuri eficace pentru creșterea competitivității, prezervarea și valorificarea sistemelor locale specifice de producție sau acompanierea restructurării unui anumit sector, cum ar fi sectorul produselor lactate. Mai există și opțiunea, care prezintă interes mai ales pentru sectorul cărnii de porc, de a sprijini refacerea producției agricole afectate de dezastre naturale și de evenimente catastrofale, pentru a avea la îndemână o măsură gata de utilizat în cazul izbucnirii unei epidemii ca pesta porcină africană.
(3) Abordarea provocărilor din cadrul lanțului de aprovizionare
a) Crearea unui nou Grup la nivel înalt: Comisia va crea un nou Grup special la nivel înalt care să se concentreze asupra mai multor aspecte specifice și clar definite, printre care creditele pentru fermieri, și instrumentele financiare și de acoperire a riscului, cum sunt piețele la termen pentru produsele agricole. Pentru crearea Grupului la nivel înalt, comisarul Hogan va colabora îndeaproape cu comisarul Bienkowska. (Un Grup la nivel înalt este format, în mod normal, din înalți funcționari din ministerele naționale.)
b) Evaluarea pachetului de măsuri privind laptele și încurajarea utilizării la o scară mai largă a anumitor măsuri: Comisia va prezenta mai devreme, și anume în 2016, raportul referitor la „pachetul privind laptele” (din 2012), prevăzut inițial pentru 2018, pentru a examina posibilitatea prelungirii și a ameliorării acestui pachet, inclusiv extinderea dispozițiilor sale la alte sectoare. Introdus ca reacție la criza produselor lactate din 2009, pachetul privind laptele conține o serie de măsuri care vizează să le asigure producătorilor o poziție mai puternică în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse lactate, cum ar fi contractele scrise, negocierile colective sau încurajarea organizațiilor de producători, însă adoptarea acestor măsuri a fost lentă în unele regiuni, din cauză că situația pieței a devenit relativ favorabilă începând din 2012. De asemenea, Comisia va promova dispoziții similare în cadrul normelor existente pentru alte sectoare, de exemplu, pentru organizațiile de producători etc.
c) Îmbunătățirea schimburilor de experiență, de exemplu în legătură cu practicile comerciale neloiale: Comisia va organiza, de asemenea, o serie de reuniuni dedicate analizării experiențelor dobândite și schimbului de bune practici. De exemplu, în legătură cu practicile comerciale neloiale, se va putea discuta despre modul în care funcționează codul de conduită și despre experiențele dobândite de state membre ca Spania și Regatul Unit. De asemenea, pot fi organizate evenimente în cadrul cărora să se discute despre instrumentele financiare și de acoperire a riscurilor, cum ar fi contractele la termen de tip forward, piețele la termen etc.
(4) Consolidarea legăturii dintre agricultură și societate în general:
a) Abordarea necesităților grupurilor vulnerabile: În contextul actualei crize a refugiaților, există modalități de abordare a nevoilor nutriționale ale acestora, de exemplu prin distribuirea de produse lactate.
b) Programele de distribuție a fructelor și a laptelui în școli: În cadrul actualului Program de distribuire a laptelui în școli, există posibilitatea de a spori utilizarea sprijinului UE pentru distribuirea acestui produs elevilor. (Spre deosebire de Programul de distribuire a fructelor în școli, în acest caz nu există un plafon financiar pentru fiecare stat membru). Mai mult, Comisia va colabora cu Consiliul și cu Parlamentul European pentru a încerca să finalizeze rapid actualele negocieri cu privire la un program mai amplu pentru școli.
Alte măsuri:
Ajutoare de stat: Există, de asemenea, o serie de instrumente care pot fi mobilizate la nivel național. Statele membre au posibilitatea de a asigura finanțare la nivel național în cadrul normelor de minimis (sub 15 000 EUR pentru producția agricolă primară sau 200 000 EUR pentru activități de comercializare și de prelucrare pentru o perioadă de 3 ani). Statele membre pot utiliza ajutoare de stat chiar și în afara programelor de dezvoltare rurală, de exemplu, ajutoare pentru investiții, pentru angajamente de agromediu, de combatere a schimbărilor climatice sau în materie de bunăstare a animalelor, pentru agricultura ecologică sau pentru participarea la sisteme de calitate etc. În anumite condiții, se pot acorda ajutoare de stat și pentru campanii de promovare sau pentru închiderea capacităților de producție și, în condiții stricte, pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultăți financiare grave etc.