2017, an de reușită sau eșec pentru Europa
Declaraţie a dlui Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene: “2017 are toate trăsăturile unui an istoric. Este un an al riscurilor, dar și al oportunităților. Un an în care hotărâm care este destinul continentului nostru, după cum a scris mai demult Stefan Zweig că o vom face. Trebuie să alegem între izolaționism, inegalitate și individualism național, pe de o parte, și deschidere, egalitate socială și forță prin solidaritate, pe de altă parte, între regresie și viitor, între insularitate și Europa.
Toți cei care au văzut analizele extrem de alarmante referitoare la anul 2016 știu deja că ne vom confrunta cu provocări considerabile și în 2017 – inclusiv cu întrebări legate de modul în care vom defini politica noastră din domeniul migrației pe termen lung, despre cum ne vom îmbunătăți securitatea colectivă și cum vom exploata mai inteligent uriașul potențial al pieței unice digitale. Am început să căutăm răspunsuri la aceste întrebări încă de anul trecut și, din fericire, cetățenii europeni au realizat că putem găsi soluții mai bune împreună decât dacă fiecare stat membru își urmărește propriile interese. 2017 este anul în care trebuie să construim pornind de la progresele deja realizate, să dăm dovadă de flexibilitate și să obținem rezultate concrete.
Mai sunt multe de făcut în ceea ce privește refugiații, dar ne aflăm într-o situație mult mai bună decât acum un an, grație eforturilor depuse în comun. Am reușit să înființăm Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă într-un termen relativ scurt. În sfârșit, ne putem proteja împreună frontierele noastre externe comune. Agenția pentru protecția frontierelor nu asigură numai respectarea unor înalte standarde de securitate la toate frontierele externe, ci și o reacție rapidă, în caz de nevoie. De exemplu, dacă este nevoie de întăriri și echipamente speciale la granița bulgaro-turcă, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă poate acționa imediat acum, fără a fi nevoie de acordul fiecărui stat membru în parte. Ea poate mobiliza o echipă de 1.500 de polițiști de frontieră, dintre care 395 din Germania și Franța. În plus, poate mobiliza propriile echipamente tehnice din dotare, precum vehicule, nave și elicoptere. De asemenea, Agenția UE pentru protecția frontierelor, Frontex, ajută statele membre ale UE să returneze persoanele fără drept de azil. Echipa sa, formată din 690 de experți, poate fi mobilizată în astfel de cazuri.
Totodată, suntem în curs de a soluționa lacunele semnificative în materie de informații, existente la nivelul frontierelor noastre externe. Anul trecut am prezentat propuneri de inițiative, inclusiv privind înființarea unui Sistem European de Informații și Autorizare privind Călătoriile. Ceea ce înseamnă că, pe viitor, chiar și călătorii care nu necesită vize vor fi supuși unor controale de securitate sporite. La urma urmei, vrem să știm exact cine vine în Europa înainte ca persoanele respective să ajungă aici. Nu trebuie să le lăsăm teroriștilor nicio portiță de intrare.
Toate acestea contribuie la îmbunătățirea securității și stabilității, precum și la elaborarea unei politici pe termen lung în domeniul migrației, care să treacă dincolo de frontierele noastre. De aceea, strategia cuprinzătoare în materie de migrație, pe care am dezvoltat-o înainte ca problema crizei refugiaților să intre în atenția publicului, analizează îndeaproape cauzele migrației. Dorim să punem capăt traficului de persoane și să le oferim oamenilor un viitor mai bun la ei acasă.
Eficacitatea acestui tip de parteneriat este vizibil în cazul acordului cu Turcia, care creează rute legale controlabile pentru refugiații sirieni și previne imigrația clandestină. În consecință, numărul refugiaților sosiți în Grecia anul trecut a fost mai mic cu aproximativ 80% față de anul precedent. Numărul refugiaților veniți pe ruta Balcanilor Occidentali a scăzut, de asemenea, dramatic: de la 764.000 în 2015 la 123.000 anul trecut.
Totodată, lucrăm intens pentru a găsi mai multe soluții pe termen lung pentru refugiații care merg în Italia. Anul trecut, 181.000 de persoane au ajuns în Italia traversând Marea Mediterană. Uniunea Europeană sprijină procesul de stabilizare din Libia și consolidează parteneriate personalizate în materie de migrație cu țările de tranzit și cele de origine. Planul de investiții externe, propus recent de Comisie, va juca un rol important și în acest domeniu. Planul folosește fondurile publice drept garanții pentru a crea investiții și, în consecință, oferă perspective pe termen lung țărilor din Africa și celor din vecinătatea Uniunii Europene. În total, putem mobiliza investiții în valoare de 44 de miliarde de euro. Și, dacă statele membre își joacă rolul ce le revine, am putea chiar dubla efectul acestor investiții pentru țările partenere și mediul de afaceri european.
În esență, toate aceste aspecte privesc rolul Europei ca garanție a stabilității într-o lume în schimbare. Indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, nu putem încredința altcuiva propria noastră securitate. Iată de ce Comisia a propus o agendă privind politica de securitate și apărare comună, care ne va ajuta să colaborăm mai eficient în materie de achiziții și alte chestiuni. Statele membre nu vor mai trebui să facă cercetare și investiții în paralel, ci împreună în acest domeniu. Vorbim aici de eficiență. În UE, avem 154 de tipuri diferite de sisteme de armament, în timp ce SUA are doar 27. Conform calculelor noastre, am putea economisi între 25 și 100 de miliarde de euro pe an printr-o cooperare sporită în acest sector – bani pe care i-am putea foarte bine investi în altă parte.
Încet, dar sigur, Europa devine mai proactivă. Agenda pozitivă pe care am prezentat-o în discursul meu privind starea Uniunii Europene este încă o dovadă în acest sens. Statele membre au aprobat-o în unanimitate, în cadrul reuniunii de la Bratislava, prima fără Marea Britanie. Și vom continua realizarea agendei în 2017. Chiar la începutul anului, am prezentat propuneri specifice pentru exploatarea uriașului potențial al pieței unice digitale. Dacă în 2015 valoarea economiei digitale a fost estimată la 272 de miliarde de euro, am putea ajunce la 643 de miliarde de euro până în 2020.
Elementul de bază este să avem deja condițiile adecvate, de care să beneficieze atât cetățenii, cât și mediul de afaceri – în special din perspectiva produselor și serviciilor digitale ce vor revoluționa din ce în ce mai mult diverse sectoare, cum ar fi agricultura, energia și transporturile. Acesta este și motivul pentru care trebuie armonizate normele, astfel încât să fie posibil transferul transfrontalier liber și sigur de date. În mod concret, vom crea un cadru juridic solid și clar pentru dezvoltarea economiei digitale, garantând totodată că informațiile private rămân private, prin protejarea datelor personale și a comunicațiilor electronice, în mod particular.
Pentru ca toți europenii să beneficieze de extinderea rețelei, Comisia a propus, de asemenea, implementarea ultimei generații de tehnologii de comunicații mobile în întreaga Europă, până în 2025. Mai mult, ne vom asigura că toate spațiile publice importante sunt dotate cu acces Wi-Fi gratuit, până în 2020.
Europa crează și securizează, de asemenea, infrastructura necesară pentru noi oportunități. Dacă analizăm puțin cifrele, vedem cât de important este ca europenii să găsească soluții comune, orientate spre viitor, în contextul globalizării. Dacă, la începutul secolului 20, europenii însemnau un sfert din populația lumii, la ora actuală nu mai reprezentăm decât 8%, iar în 2050 ponderea va fi scăzut până la 5%.
Pentru mine însă, Europa nu se reduce numai la rațiune, ci este, mai presus de toate, simțire. Este vorba despre acel sentiment profund izvorât din pace, securitate și oportunități. La aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, îmi doresc ca noi – asemenea generației anterioare – să conștientizăm și să exploatăm pe deplin potențialul extraordinar al acestui proiect pe viitor. Nu este doar datoria politicienilor, ci a tuturor europenilor.
Să călătorești, să studiezi și să trăiești în siguranță în străinătate, să te bucuri, în calitate de consumator, de cele mai înalte norme sanitare și de siguranță alimentară sau să beneficiezi, în calitate de antreprenor, de avantajele pieței interne europene – toate acestea nu sunt drepturi date de Dumnezeu. Exact ca pe vremea lui Stefan Zweig, trebuie să luăm niște decizii legate de lumea în care dorim să trăim. Este deci datoria noastră, a tuturor, să facem din 2017 anul în care Europa este un actor important pe plan mondial și să construim o Europă care ne protejează, ne întărește și ne apără.”