“Prioritatea numărul unu trebuie să fie criza refugiaților”, a spus președintele Juncker, în cadrul dezbaterii privind Starea Uniunii din 2015
“Prioritatea numărul unu de astăzi este și trebuie să fie abordarea crizei refugiaților”, a declarat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii privind Starea Uniunii din 9 septembrie. „UE se confruntă cu migrația, criza economică și războaie în vecinătatea sa, trebuie să contribuim la soluționarea acestor provocări”, a declarat Martin Schulz, președintele PE, în cuvântul de deschidere. (SURSA: Website-ul Parlamentului European)
“Vă dau cuvântul pentru a prezenta propuneri Uniunii Europene, aici, în Parlamentul European, casa democrației europene”, i-a spus președintele PE Martin Schulz lui Jean-Claude Juncker.
“Prioritatea numărul unu de astăzi este și trebuie să fie abordarea crizei refugiaților […] Este o chestiune de umanitate și demnitate umană, iar pentru Europa o chestiune de dreptate istorică”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. “Luptăm împotriva Statului islamic, de ce nu suntem pregătiți să acceptăm oameni care fug din acea regiune?”
Noile propuneri privind managementul migrației, inclusiv relocarea a 120000 de solicitanți de azil în interiorul UE – în plus față de propunerea din mai privind relocarea a 40000 de persoane -, un mecanism permanent de distribuție, o listă a țărilor de origine sigure, care să faciliteze returnările rapide ale solicitanților de azil ale căror cereri au fost refuzate și modalități legale de migrație către UE, au fost propunerile prezentate de Comisie şi dezbătute în Parlament.
Cei mai mulţi dintre deputaţi au fost de acord cu propunerea din mai pentru relocarea a 40 000 de solicitanţi de azil, cu condiţia ca Parlamentul să fie consultat înaintea intrării în vigoare a acestei măsuri. Aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul relocării a 120000 de solicitanţi de azil suplimentari. În ceea ce priveşte mecanismul permanent, Parlamentul şi Consiliul vor decide pe picior de egalitate.
Referindu-se la criză, Juncker a declarat: „A fost absolut necesar pentru noi să spunem că Grexit nu este o opțiune, dacă nu am fi spus acest lucru tare și clar, Grexit s-ar fi putut întâmpla. A fost o posibilitate, dar nu o opțiune. De asemenea, aș dori să aduc un omagiu altor țări cum ar fi Irlanda, Portugalia, Spania care au dovedit că, dacă reforme bune sunt puse în aplicare, vor conduce la rezultate bune.”
Referitor la Uniunea Europeană, Juncker a declarat: „criza, desigur, nu s-a terminat”, adăugând că această criză “va fi terminată doar atunci când va exista o deplină ocupare a forței de muncă în Europa. Știu cât de slab ar fi continentul european dacă Uniunea Europeană nu ar exista.”
Manfred Weber (PPE, Germania) le-a cerut tuturor să „îşi amintească de faptul că vorbim despre ființe umane”. El a adăugat că problema nu este “nici Europa, nici Bruxelles-ul, ci egoismul naţional.” Despre Grecia a afirmat că „Tsipras a obţinut respect pentru că a schimbat direcţia. Grecia nu mai este un loc fără viitor. Tsipras a demonstrat că pe acest continent ideologia de stânga a eşuat.”
Gianni Pittella (S&D, Italia) a îndemnat Comisia să abordeze problema dumping-ului social şi contractele cu “zero ore “. Referitor la chestiunea migraţiei, el a afirmat că “trebuie să primim refugiaţii, altfel Europa nu există ca şi concept, ca o uniune fondată pe solidaritate”.
Syad Kamal (ECR, Marea Britanie): „Să găsim soluții împreună, nu doar la nivelul UE, aceasta este o criză internațională care necesită un răspuns internațional. Trebuie să abordăm aceste probleme în mod realist, a trecut vremea arătatului cu degetul. Europa nu are nevoie de o nouă cortină de fier, Europa are nevoie de o voința de fier ca să discutăm împreună, să lucrăm împreună și să găsim o soluție împreună.”
Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia) a arătat că „sursa problemei o reprezintă lipsa de unitate și de voință politică. Aceasta nu este o criză a Europei, ci este, de fapt o criză generată de lipsa Europei.”
Gabriele Zimmer (GUE/NGL, Germania): „Nu trebuie să le permitem șefilor de guverne să urmărească politici naționaliste și meschine, sau UE va fi distrusă.” De asemenea, a menționat prioritățile sociale: „nu ați spus nimic despre prioritățile sociale”, i s-a adresat președintelui Comisiei.
Philippe Lamberts (Verzi/EFA, Belgia): „Trebuie să luăm atitudine fața de refugiați și să fim deschiși față de schimbare și de viitor. E nevoie să construim alianțe li să recreăm ceea ce Europa a pierdut.”
Nigel Farrage (EFDD, Marea Britanie) a spus că Juncker a înțeles greșit subiectul migrației. „După cum știm, majoritatea celor care vin sunt migranți economici. În plus, vedem dovezi că ISOS folosește această rută pentru a își trimite jihadiștii pe pământul european. Ar însemna să fim nesăbuiți dacă ne asumăm acest risc pentru societățile noastre.”
Florian Philippot (ENF, Franța) a cerut ca Europa să își intensifice presiunea asupra Statelor din Golful Persic pentru a accepta și ele refugiați. A mai adăugat că „marile companii își doresc imigranții ilegali.”
Krisztina Morvai (Independent, Ungaria): „Toți avem același vis, să trăim în țara noastră, să muncim pentru țara noastră în pace, să ne păstrăm rădăcinile, cultura și tradițiile.”
Nicolas Schmit (Președinția Consiliului): „Este un moment istoric. Europa trebuie să facă față unei crize majore. Pot să afirm că în Consiliu vom face tot ce se poate pentru a pune în aplicare noile propuneri (pentru un mecanism permanent de relocare a migranților) prezentate azi de președintele Juncker.”
Loading ...
