Centrul Europe Direct Maramures

Întâlnire pe tema drepturilor omului, cu elevi de la Liceul ”Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș

Cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Centrul Europe Direct Maramureș a răspuns invitației de a se întâlni cu elevi din clasa a VII-a B, de la Liceul ”Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș, coordonați de doamnele profesoare Maria Gherna și Olimpia Marina. Discuțiile s-au desfășurat în primitorul Centru de Documentare și Informare al liceului, pe 17 decembrie, care a fost vizitat în deschidere, de mici colindători din liceu.

Elevii clasei a VII-a B au fost provocați să-și exprime opiniile despre drepturi importante pentru copii și tineri (dreptul la viață, dreptul la educație, libertatea de exprimare, nediscriminare, dreptul la viață privată și dreptul la odihnă și recreere). De asemenea, am discutat pe marginea câtorva exemple privind exercitarea drepturilor omului și situații de viață în care ne confruntăm cu încălcarea acestora, dar și despre responsabilități aferente drepturilor noastre. La final, tinerii au primit broșuri educative și instructive, precum și o fișă cu cele 30 de drepturi ale omului.

De asemenea, am prezentat activitățile Centrului Europe Direct Maramureș și i-am invitat pe elevii și cadrele didactice de la Tăuții Măgherăuș să participe la acțiunile pe care le vom organiza anii viitori. Centrul de Documentare și Informare al Liceului ”Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș are un stand de informare pe teme europene, punând la dipoziția elevilor și cadrelor didactice materiale de informare primite de la Centrul Europe Direct Maramureș.

În fiecare an, pe 10 decembrie, sărbătorim Ziua Internațională a Drepturilor Omului, pentru a marca momentul 10 decembrie 1948, când Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului, compusă din 30 de articole.

Drepturile fundamentale sunt garantate la nivel național de constituția fiecărei țări, iar la nivel european de Carta Drepturilor Fundamentale a UE (adoptată în 2000 și obligatorie pentru țările UE începând din 2009).

În România, drepturile omului sunt garantate de Constituția României, care cuprinde 32 de articole dedicate drepturilor și libertăților fundamentale, în Capitolul II, Articolele 22-53.

Însă despre drepturile omului s-a vorbit din vremuri străvechi. Iată câteva exemple:

• Cyrus cel Mare, primul rege al Persiei, după ce a cucerit Babilonul a dat câteva legi importante (539 ien – bc): a eliberat sclavii, a declarat că toţii oamenii au dreptul să-şi aleagă propria religie şi a stabilit egalitate rasială. Toate au fost scrise pe un cilindru ce este astăzi cunoscut drept Cilindrul lui Cyrus şi care este considerat a fi prima cartă a drepturilor omului.

• Evul Mediul a fost marcat în primul rând de Magna Carta (1215) – a influenţat dreptul comun britanic şi Constituţia Statelor Unite. Printre drepturile din acest document: dreptul bisericii de a fi liberă de implicarea guvernului, dreptul tuturor cetăţenilor liberi de a deţine şi moşteni proprietate, principiile de judecată şi egalitatea în faţa legii.
• Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite de la 4 iulie 1776: drepturile individuale şi dreptul la revoluţie. Primele 10 amendamente ale Constituţiei: drepturi şi libertăţi ca libertatea de exprimare, libertatea religiei, libertatea de adunare, dreptul la petiţie.
• Prima Constituție a României a fost adoptată la 1 iulie 1866. După extinderea teritoriului național în 1918, o nouă constituție a fost aprobată pe 29 martie 1923. În perioada comunistă, Constituția a fost modificată în 1948, 1952 și 1965. După Revoluția din 1989, o nouă Constituție a fost adoptată în 1991. În prezent, legea fundamentală a statului român este Constituția din 2003 (bazată pe revizuirea majoră a Constituției din 1991).

De-a lungul timpului, au fost făcute eforturi și sacrificii pentru instituirea sau pentru respectarea drepturilor omului. Iată doar câteva exemple mai recente:

Fostul preşedinte al Africii de Sud Nelson Mandela, un simbol al luptei anti-apartheid, a petrecut 27 de ani în închisoare ca deţinut politic al guvernului sud-african, laureat al  Premiului Nobel în 1993. Nelson Mandela a fost omagiat în întreaga lume pentru curajul cu care a luptat întreaga viaţă pentru “o societate liberă şi democratică, în care toţi să trăiască în armonie şi cu şanse egale. Este un ideal pentru care sunt gata să mor”, după cum afirma Mandela.

Tânara pakistaneză de 16 ani Malala Yousafzai, împuşcată în cap de talibani, în 2012 pentru că a cerut educaţie pentru fete.
Spunea că nu se teme de nimeni şi tot ce doreşte este doar dreptul la educaţie. Malala a supravieţuit atentatului şi curajul ei de luptătoare pentru drepturile tinerelor din Pakistan a impresionat o lume întreagă. Malala Yousafzai a fost nominalizată în 2013 pentru Premiul Nobel pentru Pace şi onorată în 6 decembrie 2013 cu atribuirea Premiului ONU al Drepturilor Omului, pe care l-au primit şi Martin Luther King în 1978, Nelson Mandela în 1988 sau Benazir Bhutto în 2008.

Denis Mukwege este laureatul Premiului Saharov pentru libertate de gândire în 2014, acordat de Parlamentul European. Ginecolog în vârstă de 59 de ani din Republica Democrată Congo (RDC), acesta a fondat Spitalul Panzi din Bukayu în 1998, în plină perioadă de război civil, unde tratează victimele violențelor sexuale, cu răni grave.

Raif Badawi este laureatul Premiului Saharov 2015, în urma deciziei Parlamentului European. Badawi este un blogger din Arabia Saudită care în prezent săvârșește o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru insultarea Islamului pe site-ul său, unde promovează dezbaterile sociale, politice și religioase. Ceremonia de premiere Saharov a avut loc la Strasbourg, pe data de 16 decembrie.