Centrul Europe Direct Maramures

Provocarea Europei: integrarea romilor

În ziua de astăzi, populaţia romă numără, la nivelul Europei, 10-12 milioane de persoane, fiind cea mai mare minoritate etnică, prezentă în fiecare dintre cele 27 de state membre UE. Situaţia romilor este dominată de discrimare şi excludere socială, de sărăcie, şomaj şi prejudecăţi. Instituţiile europene şi statele membre au responsabilitatea ameliorării includerii sociale a romilor, utilizând toate instrumentele şi politicile adecvate.

Mandatul Comisiei Europene include şi stimularea utilizării fondurilor structurale ale UE de către statele mebre, esențială pentru integrarea romilor. În vederea finanțării, Fondul European Social permite îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de lucru pentru romi prin investiţiile în educaţie şi dezvoltarea abilităţilor, iar Fondul European pentru Dezvoltare Regională sprijină dezvoltarea economică şi cooperarea teritorială în toate cele 27 de state membre.

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, integrarea totală a populaţiei rome pe piaţa muncii ar aduce beneficii economice estimate la aproximativ jumătate de miliard de euro pentru unele ţări membre. Participarea mai mare a etnicilor romi pe piaţa muncii ar creşte productivitatea economică, ar reduce cheltuielile guvernamentale pentru asistenţă socială şi ar majora veniturile din taxe. Acelaşi studiu al Băncii Mondiale spune că beneficiile din taxele generate de integrarea romilor pe piaţa muncii sunt estimate la 175 de milioane anual pentru fiecare ţară.

Aceste cifre susţin faptul că statele mebre trebuie să depună eforturi pentru incluziunea romilor în societatea civilă. Iar aceste eforturi, cu cât se concretizează mai repede, cu atât mai multe beneficii vor aduce. Aşadar, Comisia Europeană a îndemnat instituţiile europene să aprobe “Cadrul european privind strategiile naţionale de integrare a romilor”. În urma înâlnirii extraordinare a consiliului pentru angajare, politici sociale, sănătate şi problemele consumatorilor care a avut loc în Bruxelles în data de 19 mai 2011 s-a aprobat în unanimitate Cadrul European pentru strategiile naţionale de integrare a romilor până în 2020. Acest cadru rămâne să fie aprobat şi de Consiliul European în iunie 2011.

Cadrul European pentru strategiile de integrare naţională a romilor până în 2020

În statele membre, cetăţenii romi sunt tineri: 35,7% au vârtsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populaţia majoritară. Vârsta medie a populaţiei rome este de 25 de ani, pe când cea a populaţiei majoritare este 40 de ani. În Bulgaria, aproximativ 23% din nou-intraţii pe piaţa muncii sunt romi, iar în România acest procent este de 21%.

Cifrele nu sunt optimiste și subliniază necesitatea integrării sociale a acestei etnii. Este important să se investească în educaţia romilor la nivel european pentru a le permite copiilor romi să se integreze pe piaţa muncii. Părinții copiilor trebuie susținuți în găsirea unui loc de muncă pentru a avea resursele necesare menținerii copiilor în școli și obținerii/păstrării locuințelor. În statele membre cu o populaţie romă semnificativă, o astfel de politică unitară pentru romi ar avea un impact economic important.

Dar ce presupune el mai exact?

Prin acest cadru, ţările membre sunt chemate să elaboreze strategii la scară naţională şi să le prezinte Comisiei până la sfârşitul lui decembrie 2011. În primăvara lui 2012, Comisia va raporta strategiile statelor membre Parlamentului şi Consiliului European. Uniunea Europeană a făcut deja propuneri ţărilor membre pentru integrarea socială şi economică a romilor. Acestea au obligaţia, conform directivei 2000/43/EC, de a asigura romilor, fără discriminare, acces la educaţie, angajare pe piaţa muncii, servicii de sănătate, protecţie socială şi locuinţe.

Educaţie

Dacă, conform Raportului forţei de muncă din 2009, o medie de 97,5% dintre copiii din populaţia majoritară la nivelul UE termină studiile primare, în cazul populaţiei rome un număr mult mai mic de copii finalizează învăţământul primar. Este nevoie să se stabilească o legătură cu comunităţile rome prin mediatori culturali, prin biserici, asociaţii religioase, prin părinţii copiilor romi, sunt necesare îmbunătăţirea competenţele interculturale ale profesorilor și reducerea segregării. Comisia Europeană planifică împreună cu Consiliul European să instruiască aproximativ 1 000 de mediatori în decursul a doi ani. Aceştia vor putea informa şi sfătui părinţii cu privire la sistemul de educaţie şi se vor asigura că fiecare copil trece cu succes de la un stadiu la altul pe parcursul şcolii.

Sunt încurajate iniţiativele de tip a doua şansă pentru adulţii care au abandonat şcoala, reformarea unor curricula şi elaborarea unor metode de învăţare moderne. Statele membre trebuie să se asigure că şi copiii romi termină şcoala primară, trebuie să reducă numărul abandonurilor şcolare timpurii. De asemenea, copiii acestei etnii trebuie încurajaţi să finalizeze şi învăţământul secundar şi terţiar.

Accesul la locuri de muncă

Strategia Europa 2020 a stabilit, în ceea ce priveşte gradul de angajare, un obiectiv de 75% pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. Banca Mondială precizează că rata de angajare a romilor (mai ales pentru femei) este mult sub această cifră. Un raport al Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale, redactat în urma unui studiu realizat în şapte state membre, subliniază faptul că romii sunt puternic discriminaţi pe piaţa muncii.

Astfel, statele membre trebuie să permită accesul locuitorilor romi, fără discriminare, la programe de instruire profesională, la piaţa muncii, la iniţiative şi instrumente prin care romii pot lucra pe cont propriu. Ar trebui să fie asigurat accesul la micro-credite pentru aceste minorităţi. În plus, în sectorul public ar trebui să se acorde atenţie sporită angajării funcţionarilor publici calificaţi de etnie romă.

Accesul la sănătate

Speranţa de viaţă la nivelul UE este de 76 de ani pentru bărbaţi şi de 82 de ani pentru femei. Pentru populaţia romă, speranţa de viaţă este cu zece ani mai redusă decât cifrele valabile pentru populaţia majoritară. În plus, în timp ce rata mortalităţii la copii este de 4,3 la mia de născuţi în viaţă, această rată este mult mai mare în rândul comunităţilor de romi. Un raport realizat de Naţiunile Unite arată că rata mortalităţii la copiii romi este de două până la şase ori mai mare decât cea a populaţiei majoritare. Mai mult, un raport al Agenţiei pentru drepturi fundamentale susţine că accesul populaţiei rome la serviciile medicale de prevenire este redus, peste 2% dintre copiii acestei etnii nefiind vaccinaţi.

Statele membre ar trebui să asigure accesul la îngrijiri medicale de calitate, mai ales pentru copii şi femei. Seviciile sociale şi cele de prevenire ar trebui să fie aceleşi pentru populaţia majoritară, cât şi pentru romi. Unde este posibil, romii calificaţi ar trebui să fie implicaţi în programe de îngrijire medicală.

Accesul la locuinţe

Romii nu au acces suficient la utilităţile publice precum apă, electricitate, gaze. Acest aspect are efecte negative aspra sănătăţii şi integrării lor în societate. Din acest motiv, statele membre ar trebui să promoveze accesul nediscriminatoriu la locuinţe, incluzând aici locuinţele sociale. Acţiunile pentru romi privind acest domeniu trebuie să fie parte a unui plan unitar care să cuprindă şi educaţia şi sănătatea şi accesul la piaţa muncii.