Raport intermediar privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare

De ce raportează Comisia cu privire la progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE.

În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor patru obiective de referință stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.

Raportul de astăzi semnalează o serie de progrese importante care au avut loc în urma recomandărilor emise de Comisie în ultimul raport.

De exemplu, noul Cod civil a intrat în vigoare în octombrie 2011, iar Codul de procedură civilă urmează să intre în vigoare în iunie 2012. România a accelerat procesul de judecare a cazurilor de corupție la nivel înalt și s-au înregistrat progrese în cadrul Parlamentului în ceea ce privește proiectul de lege privind confiscarea extinsă. Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au continuat să aducă în fața justiției o serie de cauze importante, inclusiv cu privire la un număr semnificativ de înalți responsabili politici și funcționari. Noua legislație privind reforma procedurilor de numire în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și privind responsabilitatea disciplinară a magistraților a stabilit cadre care vizează o mai mare claritate și precizie. A fost elaborată o amplă strategie națională anticorupție. Raportul menționează, de asemenea, care sunt domeniile în care se așteaptă mai multe progrese în lunile următoare. Printre acestea se numără punerea în aplicare a noilor Coduri, consolidarea integrității și responsabilității în cadrul sistemului judiciar, creșterea efectului de descurajare al urmăririi judiciare în cazurile de corupție la nivel înalt și garantarea unui sprijin larg acordat la nivel politic strategiei naționale anticorupție.

Care sunt etapele următoare?

Raportul analizează acțiunile întreprinse pe baza recomandărilor Comisiei din luna iulie a anului trecut. Evoluțiile din România în cursul ultimelor luni scot în evidență o serie de domenii în care sunt necesare acțiuni suplimentare, în conformitate cu recomandările Comisiei.

De exemplu, pregătirile pentru punerea în aplicare a Codului penal și a Codului de procedură penală ar trebui să continue, în cadrul unui plan clar și cuprinzător de punere în aplicare. Capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a răspunde în mod adecvat la problemele privind integritatea și responsabilitatea în cadrul sistemului judiciar rămâne un motiv de îngrijorare. Hotărârile luate în anumite cazuri-cheie de jurisprudență vor trebui să contribuie și mai mult la descurajarea în mod eficient a corupției la nivel înalt. Strategia națională anticorupție ar trebui să se bucure de un sprijin clar din partea tuturor instituțiilor, pentru a maximiza efectul de pârghie al acestei strategii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura obținerea de rezultate mai concludente în recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

În cursul următoarelor luni vor fi necesare eforturi continue pentru a se putea prezenta rezultate concludente în vederea evaluării generale a Comisiei din vara acestui an privind progresele înregistrate. Comisia va continua să sprijine România în eforturile sale de reformă.

Cum raportează Comisia cu privire la progresele înregistrate de România?

Rapoartele Comisiei din cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sunt publicate de două ori pe an. Acestea se bazează pe contribuții ale Guvernului României, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre și ale ONG-urilor.

Ultimul raport, publicat la 20 iulie 2011, a pus în evidență măsurile importante luate de România pentru a ameliora eficiența justiției, a restabili baza juridică a Agenției Naționale de Integritate și a continua pregătirile pentru punerea în aplicare a celor patru noi Coduri. Raportul a constatat, de asemenea, că România trebuie să ia măsuri urgente pentru a accelera judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt, a menține lupta împotriva corupției drept o prioritate de vârf, a lua măsurile necesare pentru a da curs în mod eficient deciziilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) și a îmbunătăți procesul de recuperare a produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni, cel de urmărire a spălării banilor, precum și protecția împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.

Elaborat înainte de evaluarea generală a Comisiei privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare după aderare, pe care Comisia o va prezenta în vara acestui an, prezentul raport conține informații tehnice actualizate privind evoluțiile importante care au avut loc din iulie 2011 până în prezent. Acesta se concentrează asupra acțiunilor întreprinse de România ca răspuns la recomandările Comisiei incluse în ultimul raport și nu conține o evaluare completă a progreselor înregistrate.

Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?

În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare au fost stabilite, pentru România, următoarele obiective de referință:

1.      asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de procedură penală;

2.      înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;

3.      pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt;

4.      adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.

Informații utile:

  1. Nu există încă păreri pentru acest articol